KATHIMERINI: Schinas despre migrație: Comisia Europeană va urmări un echilibru între solidaritate şi responsabilitate

25
5 minute de lectură
Foto: European Parliament/Flickr

În propunerile ei referitoare la o politică europeană comună în domeniul migraţiei şi al azilului, Comisia Europeană va urmări un echilibru corect între solidaritate şi responsabilitate, a subliniat vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabil pentru Promovarea Modului European de Viaţă, Margaritis Schinas, care a recomandat „calm, muncă, luciditate şi mai puţin populism”. El s-a declarat în favoarea unei Europe „deschise, dar vigilente” şi a precizat că noua politică referitoare la migraţie va necesita resurse pe măsură.

În ceea ce priveşte securitatea, UE a eşuat în trecut, generând fragmentare şi lipsă de încredere, a declarat Schinas în discuţiile aferente panelului „Europa care protejează” în cadrul Conferinţei pentru Securitate de la München.

Data trecută „ne-am grăbit prea mult să mergem pe baza solidarităţii, fără a arăta clar că există şi elementul responsabilităţii”, a recunoscut comisarul grec, promiţând că noua propunere va prevedea o abordare cuprinzătoare a problemei migraţiei şi a azilului: „Vom începe de la ţările de provenienţă şi de tranzit – unde UE cheltuieşte mulţi bani cu ajutoare de dezvoltare, dar a eşuat în combaterea cauzelor migraţiei. Apoi, avem nevoie de o gestionare dinamică a graniţelor noastre externe. Este de neînţeles că lăsăm protejarea graniţelor noastre externe pe seama statelor membre din prima linie”, a spus el, adăugând că, în final, va fi nevoie şi de un sistem de partajare a poverilor şi solidarităţii.

„Este nedrept ca ţările de la graniţele externe să suporte o povară disproporţionată”, a repetat Schinas, explicând că eşecul înregistrat anterior se datorează şi faptului că s-a încercat abordarea cu majoritate specială a unor probleme care au legătură cu chestiuni sensibile de suveranitate naţională. „De această dată nu există varianta eşuării”, a afirmat Margaritis Schinas, spunând că propunerile Comisiei vor fi înaintate numai dacă se va constata că acestea vor putea fi acceptate. „Avem nevoie de calm, de mai puţin populism că există soluţii facile şi avem nevoie să găsim echilibrul corect”, a declarat el, dând exemple de gestionare a unor astfel de probleme de către premierul landului Renania de Nord-Westfalia, Armin Laschet, dar şi de către premierul grec Kyriakos Mitsotakis în combaterea partidului extremist din Grecia Zorii de Aur.

Comisarul grec a mai precizat că prioritatea centrală în problema securităţii o constituie şi aplicarea deciziei de creare a unui corp permanent al pazei europene de coastă şi de frontieră. Este vorba despre un serviciu care va dispune de 10.000 de persoane ca personal permanent, care vor purta arme şi uniforme europene şi echipamente proprii. „Este vorba de un pas fără precedent în efortul de federalizare a gestionării frontierelor noastre”, a precizat el, subliniind totodată că decizia a fost luată, dar acum este nevoie de bani şi este paradoxal că unele ţări care cer o pază mai intensă a graniţelor externe fac parte din tabăra celor mai zgârcite în ceea ce priveşte participarea la bugetul comunitar.

Răspunzând unei întrebări dacă este suficient 1% din PIB pentru noul buget UE, Schinas a răspuns direct că nu, subliniind că trebuie să se ia o decizie cu privire la ceva care „va menţine nivelul aspiraţiilor noastre comune, adaptând sectoarele tradiţionale, precum agricultura la societăţile în care trăim, dar va presupune în mod clar un efort suplimentar care să răspundă noilor provocări: cercetare, dezvoltare, inovaţie şi securitate”.

În ceea ce priveşte discuţia despre statul de drept şi protejarea lui în toate statele-membre UE, comisarul european a subliniat necesitatea creării unui „ecosistem al statului de drept”, care va acorda mai multe stimulente pentru a acţiona în cadrul statului de drept şi nu în afara lui. El a precizat tototdată că nu este pesimist cu privire la modul în care evoluează această discuţie. Referindu-se la Conferinţa despre Viitorul Europei, Schinas a avertizat că riscul este de a se transforma într-un format în care „Bruxelles-ul va discuta cu Bruxelles-ul”. Vorbind despre propria sa experienţă de 30 de ani în politica europeană, Schinas a spus că niciodată nu a existat o discuţie instituţională despre „oamenii normali” şi a subliniat că, dacă această conferinţă se va va transforma într-o chestiune a „specialilor”, va eşua.

La sfârşit, cerându-i-se să exprime o poziţie cu privire la eventualitatea modificării Tratatelor UE, Schinas s-a declarat în favoarea reflectării în norme a unor nevoi reale şi nu invers. „Dacă apare ceva care trebuie reflectat într-o normă, o vom face. Dar nu cred că trebuie să avem ca scop schimbarea, fără să ştim unde vrem să mergem”.

La discuţia cu Margaritis Schinas au mai participat preşedinta Slovaciei, Zuzana Čaputová, premierul Croaţiei şi preşedintele Consiliului UE pentru semestrul curent, Andrej Plenković, premierul României, Ludovic Orban, vicepreşedinta Comisiei Europene pentru probleme de transparenţă, Věra Jourová, copreşedintele Verzilor germani, Annalena Baerbock, şi premierul Renaniei de Nord şi Westfaliei, Armin Laschet (CDU). Moderarea discuţiilor a fost realizată de preşedintele Universităţii Hertie din Berlin, Henrik Enderlein.

Sursa: RADOR / Traducerea: Carolina Ciulu/rcostea (după KATHIMERINI)

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele