La Sibiu, se negociază pozițiile-cheie din UE

Brexitul, un subiect evitat.

Ar fi trebuit să fie un summit post-Brexit, la Sibiu, care să schițeze scenariile viitorului unei Uniuni Europene fără Marea Britanie. Amânarea Brexitului până la finalul lunii octombrie și participarea Marii Britanii la alegerile europene influențează oarecum temele discuțiilor liderilor europeni, dar nu schimbă direcția spre care se îndreaptă Uniunea.

La Sibiu însă, Theresa May nu și-a anunțat prezența. Vom avea un Consiliu European informal, la care participă 27 de șefi de stat sau de guvern. Nu vor fi concluzii formale, va fi numai o declarație a președintelui României, care are drept scop în a face un rezumat. Va fi un sumar care va descrie mai degrabă spiritul reuniunii într-o manieră pe care o anticipez destul de necontondentă, în sensul că nu va supăra pe nimeni. Am înțeles, în egală măsură, că Donald Tusk va propune o agendă privind prioritățile strategice imediate ale Uniunii Europene, care include teme sensibile ca migrația sau protejarea democrației, prin apărarea statului de drept și prin lupta contra dezinformării, dar și adâncirea uniunii monetare, conservarea mediului și stimularea investițiilor europene în domeniul apărării.

Nu în ultimul rând, discuțiile informale de la Sibiu vor fi foarte puternic influențate de negocierea candidaturii pentru nominalizările la conducerea instituțiilor europene, cum ar fi Consiliul European, Comisia și Banca Central Europeană, care se vor decide formal la summitul din iunie.

Brexitul, potrivit informațiilor disponibile până în acest moment, este un subiect evitat, nu apare în documentul final. Sigur, va apărea în dezbatere. Este adevărat că în 2017 Juncker a spus într-un discurs că la Sibiu liderii europeni vor avea răspunsuri la întrebările votanților din Uniunea Europeană înainte de alegerile din 26 mai, iar ei vor da asigurări că Uniunea Europeană are viziune, are un viitor sigur și are, totodată, răspunsuri la întrebările cu care este confruntată agenda. Se pare însă că situația politică la nivel european contrazice aceste prognoze optimiste, așa că analiștii se așteaptă ca summitul să obțină un rezultat la nivelul celui mai redus numitor comun, deci denominatorul comun al posibilității de dialog politic.

Există, în acest moment, în discuție în Europa un set de cinci documente de reflecție pentru summitul de la Sibiu, transmis de Olanda. În aceste documente de reflecție, sunt incluse și niște elemente ceva mai practice. Deci, pe de o parte, nu se menționează vreo solicitare de forțare în ceea ce privește acceptarea obligatorie a cotelor de refugiați, nu sunt menționate Ungaria, Polonia și România, ca state aflate pe contrasensul european, dar se spune că în ceea ce privește valorile statului de drept, este necesar ca toate statele Uniunii Europene să înțeleagă faptul că liberul arbitru trebuie să înceteze. De asemenea, se menționează necesitatea ca în cazul constatării lipsei de voință în implementarea valorilor europene, această constatare să conducă la niște consecințe negative financiare sau la suspendarea unor privilegii în ceea ce privește libera circulație în spațiul Schengen. Documentul sugerează, totodată, ca ideea lui Juncker, mai veche, privind schimbarea sistemului de unanimitate, să devină operațională atunci când se votează sancțiuni, inclusiv sancțiuni economice în ceea ce privește spațiile din afara Uniunii Europene, cu trimitere directă la Rusia.

Fiind un summit de final de mandat pentru Consiliu, pentru Parlamentul European, pentru Comisia Europeană, așteptările ar fi fost mult mai mari. Avem mai multe întrebări decât răspunsuri privind viitorul Europei, dar deocamdată semnalele nu sunt încurajatoare din această perspectivă. Mă aștept ca România să tragă concluzii pe baza unui document neobligatoriu, dar cu o valoare de semnal în ceea ce privește subiectele care vor fi abordate, punând accent mai ales pe unitate și solidaritate în Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, sunt și subiecte care sigur nu-și vor găsi rezolvarea, dar ar trebui să primească un răspuns înainte de alegerile pentru Parlamentul European, și aici mă refer la apărarea comună și securitatea Uniunii Europene și la percepția în legătură cu Uniunea Europeană la nivelul statelor componente. Ideea că ne dorim o solidaritate și o unitate depline nu mai este suficientă pentru a conduce, pentru a genera o stare de spirit pozitivă la nivelul societății, iar forța mișcărilor naționaliste separatiste europene, și nu neapărat antieuropene, care pun accentul pe alte categorii de valori înăuntrul Uniunii Europene, majoritatea de tip naționalist, nativist, izolaționist, este destul de agresivă. Ca atare, vor prevala față de opinia publică acele idei care adaugă un anumit element de schimbare, de modificare, de modernizare. Nu mai este suficient a reitera cât de utilă și de necesară este Uniunea Europeană pentru toată lumea.

În mod categoric, ne putem aștepta și la mesaje cu parfum electoral din partea liderilor europeni, pentru că se încearcă evident contracararea unei tendințe destul de vizibile, și anume ca partidele antieuropene să creeze o masă critică în Parlamentul European, nu neapărat o majoritate, dar o minoritate de blocaj. Pe de altă parte, cele care contează cel mai serios în ceea ce privește opinia publică europeană sunt partidele mainstream. Or, partidele mainstream practic sunt astăzi reprezentate la cererea tuturor instituțiilor europene și nu vor dori ca prin mesajul inclusiv de la Sibiu să-și vulnerabilizeze aceste poziții, pentru că urmează negocierile pentru conducerea unor instituții, deci în mod evident câteva răspunsuri clare și concrete trebuie să fie transmise, pentru că altfel succesiunea în conducerea acestor instituții esențiale pentru Uniunea Europeană s-ar putea să se modifice.

Comentarii




Cristian Diaconescu
Cristian Diaconescu este politician și diplomat român, de formație jurist, ocupând mai multe funcții cheie în conducerea României. A desfășurat o activitate didactică și științifică ca membru fondator în Fundația Colegiului Național de Apărare, membru asociat al Jamestown Foundation, secretar științific al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale, profesor în cadrul Colegiului Național de Apărare și în cadrul Institutului de Drept și Relații Internaționale.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele