Locomotive Europarlamentare

Alegerile europarlamentare din 26 mai pot fi cruciale pentru „sufletul Europei”, cum crede Frans Timmermans, dar descriu și atmosfera politică de la noi, cu tot ce comportă ea. N-am mai avut alegeri din 2016 și partidele se dezmorțesc, electoral vorbind. Se caută și se reconfirmă lideri, se testează configurații. Și nu doar lista cu care formațiunile merg la alegeri este importantă, ci și cine e în capul fiecăreia. Să ne imaginăm fiecare listă ca pe un tren, cu un număr generos de vagoane, dar din care doar câteva vor ajunge în Parlamentul European. În unele cazuri, niciunul. Locomotiva, așadar, e esențială. Ea trage vagoanele, ea fluieră ca să atragă atenția, ea menține direcția, ea imprimă viteza. Iată, deci, locomotivele partidelor spre Parlamentul European.

Social-democrații mențin tradiția feministă

PSD va deschide lista pentru europarlamentare cu Rovana Plumb. O femeie, vechi membru al PSD, ministru în mai multe rânduri. PSD păstrează tradiția și deschide lista cu o femeie, ca și în 2014, numai că atunci era vorba despre Corina Crețu, și astăzi cap de listă la europarlamentare, dar în tabăra dușmană de la Pro România a lui Victor Ponta. Cu un discurs conservator, în care vorbește despre cât de mult vor unii să facă rău partidului, cu câteva disidențe răsunătoare – Victor Ponta, Mihai Tudose, Gabriela Firea -, PSD nu avea cum să opteze pentru modelul PNL. Un om din interiorul partidului, membru vechi și care a dat nenumărate dovezi că a slujit cu credință partidul, e cel mai potrivit candidat-deschizător de listă. Desemnarea Rovanei Plumb asigură coerența mesaj-listă. Deși numele ei circula oricum ca favorit pentru această poziție, Liviu Dragnea însuși a ținut să dea semnalul că e dorința lui ca Rovana Plumb să fie pe primul loc. A făcut propunerea la ședința filialei Dâmbovița a PSD, acolo unde Rovana este președinte. Ce o recomandă și ce dorește PSD să transmită alegătorilor? O spune același Liviu Dragnea. Este un om pe care el personal îl cunoaște foarte bine. Orice post a ocupat, a făcut lucruri bune. Cunoaște mecanismele europene. Și mai e ceva, spune Liviu Dragnea: „Este un om care are curaj să lupte pentru țara lui, este un om patriot și nu are niciun fel de rezervă în a susține interesele țării, ale României, în această perioadă și în perioada care va urma, caracterizată, de fapt, de un proces amplu de schimbare sau de reașezare în lume, iar România trebuie să fie implicată activ”. Unul dintre principalele mesaje ale social-democraților este că nu doresc ca România să fie o țară de mâna a doua în Uniunea Europeană. Caracterizarea pe care i-a făcut-o Liviu Dragnea Rovanei Plumb corespunde perfect mesajului partidului la acest scrutin. În plus, iată, prin faptul că însuși liderul partidului a propus ca Rovana Plumb să fie cap de listă al social-democraților transmite ideea că ea este… garantată de Liviu Dragnea. „Iar după europarlamentare o s-o rog pe doamna prim-ministru Dăncilă să o mai propună și altceva pe doamna Rovana Plumb”, a completat Liviu Dragnea. Nu a dorit să dea amănunte, dar nici nu a infirmat că s-ar fi gândit ca Rovana Plumb să fie viitorul comisar european din partea României.

Pro România alege experiența pro-europeană

Pro România deschide lista cu actualul comisar pentru Dezvoltare, Corina Crețu, cea care, după cum spuneam, era prima pe lista PSD de acum 5 ani. Victor Ponta a ales să nu candideze, ci să dea locul unei vechi social-democrate, copil de suflet al lui Ion Iliescu, persoană familiarizată cu dedesubturile de la Bruxelles și, lucru extrem de important, personaj care a criticat în mai multe rânduri prestația PSD pe la Uniunea Europeană. Corina Crețu a criticat lentoarea cu care se mișcă autoritățile în ceea ce privește atragerea de fonduri UE, și-a exprimat dezamăgirea că tot ce a făcut pentru țară din postul de comisar european nu a fost recunoscut în România. „Am fost și rămân o social- democrată europeană convinsă și cred că singura șansă de dezvoltare a României este în interiorul unei UE puternice și echitabile, unde ne trebuie aliați și prieteni. Și cred că această tactică de atac din partea noastră ne va costa pe toți. Îi respect, în continuare, pe membrii PSD, dar îi rog să înțeleagă că această decizie a mea este o delimitare clară de actuala conducere a acestui partid”. Asta era declarația Corinei Crețu la momentul anunțului candidaturii. Până la un punct, atât PSD, cât și Pro România merg pe un profil asemănător pentru candidatul numărul unu: o femeie, bună cunoscătoare a mersului lucrurilor în interiorul Uniunii, personaj cunoscut publicului larg, cu o mare experiență politică. Le desparte însă perspectiva asupra Uniunii și atitudinea față de Liviu Dragnea. Sunt puncte esențiale, care ar trebui să facă și diferența la capitolul alegere și alegători.

Liberalii merg spre Europa atacând puterea

După experimentul eșuat cu Marian Munteanu candidat la Primăria Capitalei, PNL adoptă, cu unele diferențe, aceeași rețetă și la europarlamentare deschide lista cu Rareș Bogdan. Dacă mai toate partidele au adus în fruntea listei lor oameni cu experiență, politicieni consacrați, liberalii preferă să joace o carte net diferită. Riscantă chiar, ar spune unii. „Am făcut tot ce mi-a stat în putință din societatea civilă și din presă pentru a bloca acapararea României de către PSD și ALDE. Voi face acum tot ce-mi stă în putință pentru a-i reprezenta cu cinste pe români și pentru a crea un front comun și total anti-PSD. Cred într-o unitate a opoziției imediat după europarlamentare”, declara Rareș Bogdan. Desemnarea sa a fost asumată chiar de către președintele partidului, Ludovic Orban. PNL își construiește astfel, cu Rareș Bogdan în frunte, o strategie prin care vrea să dea lovitura de grație PSD-ului și foștilor colegi de la ALDE. Nu experiența politică, nici măcar cea în materie de chestiuni europene nu sunt determinante. Optând pentru Rareș Bogdan, liberalii vor să se profileze ca dușmani de neîmpăcat ai coaliției PSD-ALDE. Mizează pe abilitățile de comunicare și notorietatea unui om de televiziune pentru a certifica acest război. „Avem oameni care în viaţa lor au făcut lucruri palpabile pentru cetăţeni. Avem reprezentanţi care deja în diferitele funcţii pe care le-au deţinut, indiferent că au fost primari, indiferent că au fost în Parlamentul European, indiferent că au ocupat poziţii publice, au arătat că au capacitatea să îi slujească pe cetăţeni şi să facă lucruri bune pentru oameni”, preciza Ludovic Orban cu ocazia lansării listei sale de candidați. Dintre toate partidele, PNL pare să își concentreze în mai mică măsură discursul pe chestiuni europene (chiar dacă nu le ignoră și lista sa are câțiva europarlamentari actuali extrem de activi). Transpar din luările de poziție ale liderilor PNL o campanie întoarsă cu fața către lupta politică internă și un antrenament intens pentru prezidențiale.

ALDE, susținere prezidențială

Ironia sorții face ca acele două partide desprinse din partidele aflate la guvernare, Pro România și ALDE, să  împărtășească același model când e vorba de deschizătorii de liste de la europarlamentare. Dacă Pro România merge pe mâna fostului număr unu al PSD din 2014, Corina Crețu, ALDE a așezat-o în fruntea candidaților săi pe cea care era numărul unu al PNL în 2014, Norica Nicolai.

Norica Nicolai e o colaboratoare apropiată  a lui Călin Popescu Tăriceanu. Funcționează, ca și în majoritatea celorlalte cazuri ale partidelor, paradigma primul candidat-alesul șefului partidului, eticheta acestuia pe listă. Partid relativ nou, ALDE a optat ca deschizător de listă pentru un om politic cu experiență, inclusiv cu experiență în Parlamentul European. Norica Nicolai ilustrează perfect, prin atitudinea sa în Parlamentul European de până acum, concepția ALDE în legătură cu drumul european al României: „Trebuie să depășim complexul de națiune mică. Dar asta înseamnă să refuzăm cu demnitate orice tutelă și să ieșim din obsesia monitorizărilor neîntrerupte, care bântuie prin toată istoria noastră. Nu trebuie să așteptăm să hotărască alții înaintea noastră, pentru ca noi să facem ca ei. Nu trebuie să privim peste umăr, ca și cum am cere voie de la cineva, atunci când ne manifestăm opțiunile”, se arată în documentele oficiale ale partidului. Norica Nicolai a criticat în legislativul european protestele prilejuite de Ordonanța 13, le-a reproșat oficialilor de la Bruxelles că practică un dublu standard atunci când ne acuză de practici nedemocratice, mai ales în domeniul justiției.

USR și PLUS, combinație între vechi și nou

După ceva emoții, USR și PLUS candidează împreună cu Dacian Cioloș în frunte. Aflată la primul său test electoral, formațiunea iese la bătaie cu cel mai cunoscut dintre liderii săi și cel care se bucură de cea mai mare încredere dintre membrii de partid. E o formulă de a-și maximiza șansele și de a propulsa alianța cât mai aproape de vârful ierarhiei politice, cu bătaie lungă către prezidențialele de la sfârșitul anului. USR PLUS  are drept candidat-fanion un fost comisar european, un fost prim-ministru, dar și un personaj căruia mulți îi reproșează ezitările și imobilismul și care pare, în sfârșit, să se fi hotărât să își asume calitatea de politician. Ceva vechi – căci Dacian Cioloș are experiență, mai ales în chestiuni europene, dar și ceva nou, căci până acum Dacian Cioloș nu a mai candidat în alegeri de niciun fel. Cam asta poartă USR PLUS la europarlamentare. Fostul premier are sarcina de a-i mobiliza pe cei care vor un suflu relativ nou în politică, pe cei indeciși și, de ce nu, de a le da un imbold înspre USR PLUS celor pe care mișcarea liberalilor de a-l pune în capul listei pe Rareș Bogdan i-a dezamăgit.

PMP mizează tot pe Traian Băsescu

PMP își joacă șansa de a intra în Parlamentul European prin Traian Băsescu. Cel puțin așa declară președintele partidului, Eugen Tomac, care a precizat că speră ca acest scrutin să demonstreze că PMP trăiește și chiar va lua cam 10 la sută la europarlamentare. Colegii săi sunt convinși că Traian Băsescu va fi cel mai bun europarlamentar al României. Rămas cu o mână de parlamentari, PMP mizează pe cel mai vizibil politician al său pentru a se salva. Traian Băsescu e chemat să își mai exercite încă o dată rolul de locomotivă. PMP vrea să adune astfel voturile nostalgicilor, se adresează nucleului dur al electoratului fostului președinte, „băsiștilor”, dar nu îi uită nici pe cei care îl reevaluează pe Traian Băsescu. Până la urmă, candidatura PMP la alegerile europarlamentare e mai puțin despre PMP însuși, cât mai degrabă despre cât și ce mai poate Traian Băsescu.

UDMR: tradiție și experiență

Cât privește UDMR, primul loc îi revine lui Winkler Iuliu, eurodeputat, același care a deschis lista și în 2014. Din nou tradiția și experiența au prioritate.

Partidele românești merg, așadar, la europarlamentare pe mâna unor oameni care sunt deja în Parlamentul European, cu mai multe mandate la activ, sau chiar optează pentru actuali sau foști comisari. Primii pe liste sunt girați de șeful partidului, care de cele mai multe ori a avut cuvântul decisiv, în unele cazuri chiar unicul, privitor la ierarhia listei. Un test, așadar, nu doar pentru partide, ci și pentru conducătorii lor. Fără doar și poate, lista cea mai surprinzătoare și care suscită cele mai mari dezbateri este cea a PNL, pe motiv de Rareș Bogdan.

Comentarii

Roxana Zamfirescu
Roxana Zamfirescu este jurnalist senior la Televiziunea Română, unde coordonează secția Politic a Știrilor TVR. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, și-a început cariera la Radio Delta RFI, apoi a optat pentru televiziune. Este specializată pe știri politice, dar realizează și materiale din alte domenii, moderează emisiuni sau participă la ele în calitate de comentator. Este colaborator al canalului francez TV5 pentru România.