Lumea este mai bine pregătită decât oricând pentru a opri coronavirusul Wuhan

Venind din China

109
5 minute de lectură

Pericolele sale reale nu vor fi însă cunoscute prea curând

Foto: Getty Images / Guliver

CUM ȘI când a infectat primul om, sărind de la un animal, nu știe nimeni. Un lucru este însă sigur despre noul coronavirus care a fost descoperit în decembrie în China și care provoacă acum o temere mondială: este o necunoscută cunoscută! Iar acest lucru, împreună cu răspunsul de până acum al autorităților sanitare, este în principal o veste bună.

Frica oamenilor este de înțeles. Atunci când The Economist pleca spre tipar, peste 600 de cazuri fuseseră confirmate în șase țări, din care 17 au fost mortale. Noul virus este o rudă apropiată a SARS (sindrom acut respirator sever), care a apărut în China în 2002 și a terorizat lumea timp de mai mult de jumătate de an, înainte să se epuizeze. SARS a îmbolnăvit peste 8.000 de oameni și a omorât în jur de 800, provocând pagube de 30-100 de miliarde dolari, rezultate din afectarea comerțului şi a călătoriilor.

Acel bilanț ar fi fost mai mic dacă autoritățile chineze nu ar fi trecut sub tăcere epidemia, luni întregi. Lucrurile sunt însă foarte diferite de data aceasta. Chinezii au fost deschiși și au acționat rapid. Medicii din Wuhan, metropola unde a început, au fost criticați, însă semnele sunt că au dat prompt alarma despre un grup neobișnuit de cazuri de pneumonie – urmând astfel un protocol standard pentru descoperirea de noi viruși. Oamenii de știință chinezi au izolat rapid patogenul şi au partajat detaliile sale genomice cu restul lumii. În zilele SARS, secvențializarea genomică, precum cea de acum, a durat săptămâni. Informațiile genomice îi pot ajuta pe oamenii de știință să diagnosticheze cazurile rapid, atât în China, cât și în străinătate. Guvernul a oprit călătoriile în și în afara Wuhanului și a două orașe apropiate, izolând aproape 20 de milioane de oameni. Acest lucru este o măsură extremă și dură. Totuși, deși ar putea să ducă unele cazuri în subteran, ea va încetini, de asemenea, propagarea virusului în China și în străinătate.

Chiar și așa, extrem de multe depind de unele necunoscute cunoscute. Cele două mari întrebări sunt cât de ușor poate virusul sa treacă de la o persoana la alta și exact cât de periculos este el. Informațiile, din monitorizarea persoanelor care au avut contact cu cei infectați, ar putea să ajute în curând la clarificarea primei întrebări. A doua va fi mai dificilă. Mortalitatea de 3% din cazurile confirmate până acum este alarmantă. Aceasta îl pune în aceeași categorie cu pandemia de gripă spaniolă din 1918, care a ucis 2-10% din cei infectaţi. Noul virul cauzează însă la mulți oameni doar simptome minore, așa că multe cazuri s-ar putea să nu fi fost recunoscute și astfel să nu fie adăugate la total. Pe măsură ce astfel de persoane sunt identificate prin extinderea screeningului, rata estimată a mortalității ar trebui sa scadă. Pe de altă parte însă, rata ar putea să crească, pe măsură ce infectații se îmbolnăvesc grav – o evoluție care durează în jur de o săptămână și a fost observată la 15-20% dintre pacienții spitalizați.

Adevăratul caracter al noului virus va deveni mai bine cunoscut în săptămânile care vin. Măsurile de sănătate publică vor fi adaptate corespunzător, folosind lecțiile învățate de la epidemiile de SARS și MERS, un văr și mai mortal al virusului, descoperit în 2012 în Arabia Saudită, care se transmite numai prin contact apropiat.

Organizația Mondială a Sănătății este îngrijorată de mult despre posibila emergență a unei „boli X”, care ar putea să devină o pandemie internațională serioasă și care nu are contramăsuri cunoscute. Unii experți spun că virusul găsit în China ar putea să fie o amenințare de acest fel. Și vor mai fi multe altele. Alte boli vor urma aceeași cale bătută, prin mutații de la viruși care trăiesc în animale, în unii care pot infecta oamenii. O vigilență mai mare în locuri unde se amestecă oameni și animale, cum se întâmplă în piețele din toată Asia, ar ajuta la depistarea timpurie a virușilor nou-sosiți. O sarcină mai grea este de a-i convinge pe oameni să nu mai mănânce animale sălbatice și să le prelucreze cu grijă pe cele domestice, folosind măști și mănuși când taie carnea și peștele, de exemplu. Astfel de măsuri poate ar fi împiedicat coronavirusul să ajungă pe prima pagină a ziarelor. ■


Acest articol a apărut în secțiunea Lideri a ediției tipărite a The Economist, sub titlul „Lumea e pregătită mai bine decât oricând pentru a opri coronavirusul Wuhan”

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele