Prof. Leon Zăgrean: ”Lumea în care trăim depinde de mintea noastră” 

Interviu cu prof. univ. dr. Leon Zăgrean, șeful Disciplinei de Fiziologie și Neuroștiințe de la UMF Carol Davila.

0
1285
Prof. Leon Zăgrean. Foto: Bogdan Cristel

Cercetarea creierului a devenit în ultimele decenii principala preocupare a mii de savanți din întreaga lume. Aceștia și-au unit forțele în proiecte finanțate cu zeci de miliarde de euro pentru a descifra misterele creierului. Mintea, conștiința, felul în care omul ia decizii sunt direcții de cercetare prioritare către care oamenii de știință își îndreaptă atenția. Prof. dr. Leon Zăgrean, șeful Disciplinei de Fiziologie și Neuroștiințe din cadrul UMF Carol Davila din București, unul dintre principalii promotori ai Neuroștiințelor în România, consideră că secolul XXI este secolul creierului. Un lucru este însă evident: trăim în lumea pe care mintea noastră o creează, în opinia domniei sale.

Provocările sunt uriașe. Până acum, deși s-au obținut și rezultate în urma cercetărilor, creierul și rolul său rămân învăluite în mister. „Creierul nostru primește de la ureche să zicem sau de la ochi un semnal electric, care se numește potențialul de acțiune. Cum se realizează, pornind de la aceste potențiale de acțiune codificarea informației, învățarea, memoria, gândirea, este un mecanism care în acest moment nu este elucidat. Sigur că sunt o serie de elemente demonstrate în laborator, dar nici pe departe nu explică această capacitate de codificare și decodificare a informației. Poate viitorul va oferi răspunsuri. Se investesc miliarde, poate zeci de miliarde. După datele pe care le dețin eu, sunt cele mai costisitoare proiecte care se desfășoară la nivel mondial, în zona științifică, în acest moment”, a declarat, pentru Reporter Global, prof. Leon Zăgrean.

Inteligența și conștiința, în scădere

În ultimii ani, un nou termen încearcă să-și facă loc în limbajul cercetătorilor: neurolume. Prof. Zăgrean consideră că acesta semnifică faptul că lumea în care trăim depinde tot mai mult de mintea umană. „Începând cu modul în care educăm sau formăm ființa umană, modul în care protejăm mediul în care trăim, mintea noastră modelează prezentul și în același timp creează viitorul. Din păcate, în ultimii 100.000 de ani de când se acceptă științific că a început istoria ființei umane impactul acesteia asupra pământului nu este tocmai pozitiv. Primii 60.000-70.000 de ani practic nu sunt urme ale impactului activității umane. Urmele încep să apară în ultimii 10.000 de ani. Nu știu de ce tocmai această zonă a cunoașterii legilor naturii în care trăim, a legilor societății umane în care ar trebui să trăim este tot mai deficitară. Față de alte ființe a căror activitate este, aproape în totalitate, controlată genetic, omul are o mare putere de a învăța, de a crea și de a modifica, conștient, mediul în care trăiește. Realitatea în care trăim depinde de modul nostru de gândire și de a acționa. Până acum 10.000 de ani, omul doar s-a integrat în mediu și nu l-a modificat, în ultimii 10.000 de ani, dar, mai ales, în ultimele cinci-șapte decenii, omul a modificat mediul mai mult decât în toată istoria lui și nu l-a modificat într-un mod compatibil cu supraviețuirea ființei umane. În loc să crească gradul de inteligență și de cunoaștere și, în final, de conștiință, elemente care definesc identitatea umană, se pare că toate acestea se estompează, sunt în scădere la nivel mondial. Capacitatea individului de a percepe lumea este în scădere în mod cert, pentru că educația este tot mai mult orientată spre aspectele practice, în general productive, fără a se ține seama de impactul și integrarea în mediul natural și social, susține Leon Zăgrean. 

Medicina clasică va dispărea

Medicina, în sensul clasic, va dispărea, întrucât și-a pierdut sensul pentru care a fost creată, acela de a menține starea de sănătate, în opinia prof. Zăgrean. Principalele scopuri ale medicinei actuale sunt îndreptate spre obținerea de profit în industria de medicamente și tot felul de „suplimente”, precum și în industria de aparatură și tehnică medicală. A devenit un business. Nu o să mai aibă viitor, pentru că în 15-20 de ani o mare parte din locurile de muncă vor fi ocupate de sisteme de inteligență artificială, care vor prelua tot mai multe dintre activitățile medicilor. Funcția medicului, din perspectiva clasică, va fi eliminată. Am spus asta și studenților mei, că se pregătesc pentru o meserie care în 15-20 de ani nu va mai exista sau se va schimba foarte mult. De altfel, dacă privim puțin în istoria evoluției umane, observăm cum omul și-a externalizat, în cea mai mare parte, principalele funcții, iar acum este pe cale să-și externalizeze și mintea… Singura soluție este să învețe să gândească realitatea prezentă și, mai ales, viitoare, în mod integrativ, nu șablonizat și standardizat, declară Leon Zăgrean. 

Disfuncțiile societății afectează psihicul 

Toate disfuncțiile din societate lasă urme asupra psihicului oamenilor. Creșterea spectaculoasă a cazurilor de depresie, care a ajuns între primele boli la nivel mondial, este o reflectare a unei societăți aflate în căutarea sensului vieții. „Cauza principală a depresiei este o discordanță percepută mai mult sau mai puțin conștient între realitatea pe care a învățat-o individul și realitatea pe care o trăiește. El învață până la o anumită vârstă anumite principii ale realității, iar în momentul în care intră în realitatea existenței lui, aproximativ după 20 de ani, constată că de fapt ceea ce a învățat este în discordanță și nu își mai găsește locul, identitatea, rostul și se produce un conflict între propria lui conștiință și realitatea pe care o trăiește. Asta e cauza principală a depresiei”, consideră prof. Zăgrean.

Șablonizarea împiedică progresul

Una dintre problemele majore ale societății actuale este șablonizarea și standardizarea educației impuse de la vârste fragede, încă din timpul grădiniței. Acest lucru nu conduce la progres și la o dezvoltare armonioasă. „Diversitatea înseamnă progres. Au ajuns copii care termină opt clase să nu poată să identifice un anumit copac sau un anumit animal. Nu mai vorbesc să fie capabil să știe circuitul apei în natură, modul în care frunzele preiau dioxidul de carbon și produc oxigen. Nici nu mai știu ce înseamnă oxigen și dioxid de carbon, iar dacă întrebi absolvenți de liceu ce semnificație are pH-ul apei, majoritatea dintre ei dau din umeri. Iar acest parametru chimic este un criteriu important de dezvoltare a vieții.

Activitatea tuturor enzimelor care mențin procesele metabolice, precum și funcțiile complexe ale proteinelor sunt dependente de valoarea pH-lui mediului intra- și extracelular. Numai din perspectiva PH-ului și deja avem, după studiile făcute până în acest moment, un număr foarte mare de specii, de organisme unicelulare care stau la baza vieții pe Terra, prin menținerea proprietăților apei, ale aerului și ale solului, puse în pericol. Sunt în pericol o serie de organisme unicelulare care vor periclita regnul vegetal, iar dacă regnul vegetal intră într-o zonă critică, va intra și regnul animal, care folosește oxigenul produs de regnul vegetal. De asta consider că educația trebuie să cuprindă elementele fundamentale ale biologicului. Apoi elementele fundamentale ale societății umane, pentru că vedem cu toții câte conflicte apar în societatea actuală. De toate felurile. Începând cu invidia, agresivitatea care se află pe toată scara socială și la toate vârstele, începând cu grădinița. Începând cu oamenii cei mai simpli și până la vârfurile politicii actuale. Și nu mă refer doar la România. În România este o agresivitate mai vulgară și dezbrăcată de ceea ce înseamnă cultură. Majoritatea dintre politicienii noștri, cel puțin din ultimul timp, reprezintă cea mai bună dovadă de incultură crasă. Nu doar că sunt inculți, aroganți și sfidează și cele mai de jos pretenții ale bunului simț, impunând norme și legi care îi favorizează doar pe ei și defavorizează majoritatea populației. Din păcate, realitatea zilelor noastre devine tot mai critică și din perspectiva viitorului prin faptul că politicienii reprezintă tot mai evident interesele unui număr tot mai mic din populația actuală și care deține și controlează tot mai mult din avuția globală, în detrimentul majorității populației și a mediului natural”, conchide Leon Zăgrean.

Neuroștiințele în România

În 2001, prof. dr. Leon Zăgrean a pus bazele Societății Naționale de Neuroștiințe, al cărei președinte fondator a fost timp de mai mulți ani. În 2005 a înființat Centrul de Excelență pentru cercetarea Creierului în cadrul Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București. De mai mulți ani, ține Cursul de Neuroștiințe pentru studenții de la UMF, dar la care participă și studenți de la alte facultăți. Mulți vin din localități îndepărtate din țară, cum este Iașiul, special pentru a audia cursul. Anual, deși cursul se susține vinerea după-amiaza, numărul participanților este, în medie, de 150-200 de persoane. 

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele