„Nu există schimbări climatice de dreapta sau de stânga”, a subliniat preşedintele Ungariei, în cadrul unui interviu acordat duminică postului public de radio Kossuth, din Ungaria. János Áder a solicitat în acest sens un consens şi un minim naţional.
Preşedintele Ungariei a precizat în interviul amintit: În mesajul său de Anul Nou intenţionat nu a folosit cuvântul „apărarea climei”, deoarece această problemă reprezintă doar un mic segment în efortul depus pentru menţinerea lumii create. Combaterea schimbărilor climatice nu se referă la lupta împotriva „crizei apei, care ameninţă toată planeta, la reciclarea deşeurilor plastice, la protecţia solului, la biodiversitate şi la conservarea diversităţii acesteia”.
János Áder a mai precizat că şi domnia sa a vorbit de mai multe ori despre aceste provocări, care, în opinia sa, nu sunt doar sarcini trasate politicienilor care sunt preocupaţi de afaceri locale sau naţionale în perioada unui ciclu de guvernare sau al unei administraţii publice locale, ci este vorba despre chestiuni care trec dincolo de aceste perioade şi determină în mod fundamental viitorul generaţiilor, chestiuni în care „suntem implicaţi cu toţii”.
De ce nu ar putea exista un minim naţional, de ce nu am putea ajunge la un consens “pentru ca noi să ne înţelegem şi în această chestiune şi să muncim împreună?”, s-a întrebat preşedintele ungar.
Referitor la declararea urgenţei climatice de către noua conducere a Capitalei Ungariei, János Áder a afirmat că este doar o declaraţie. A declara faptul că există o situaţie de urgenţă privind clima, nu este altceva, decât o stratagemă retorică, a afirmat János Áder, care a adăugat: O situaţie de urgenţă, – cum este acum, de exemplu, în Australia din cauza incendiilor – impune evacuarea oamenilor şi aplicarea unor măsuri speciale, însă la Budapesta nu s-a întâmplat aşa ceva.
Noua conducere a Budapestei a decis elaborarea a două studii cu ajutorul cărora va analiza acţiunile ce trebuie întreprinse în timpul şi după situaţia de urgenţă. „Ungaria face parte din acele 21 de ţări din lume în care utilizarea energiei şi emisiile de gaze cu efect de seră s-au diminuat din 1990, în timp ce PIB-ul a crescut semnificativ. Ungaria trebuie să menţină această poziţie şi este evident că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră va continua şi în anii următor”, a subliniat preşedintele Ungariei, care a mai precizat: Odată cu extinderea Centralei nucleare de la Paks, în Ungaria s-au simplificat şi disputele privind eliminarea surselor de energie care produc bioxid de carbon. Azi, fără energie nucleară nu se pot îndeplini obiectivele prevăzute în Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Acelaşi lucru îl susţine şi Comisia pentru consultanţă ştiinţifică a ONU, OECD, Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) , dar acelaşi lucru s-a spus la sfârşitul anului trecut şi la nivelul Uniunii Europene.
Potrivit preşedintelui ungar, dacă cele două noi reactoare de la Paks vor fi construite şi vor funcţiona şi celelalte patru, mai mult de nouăzeci la sută din energia electrică produsă în Ungaria va fi fără dioxid de carbon. János Áder a mai amintit că statul doreşte să devină proprietar majoritar al Centralei Electrice de la Mátra. La nivelul UE s-a decis restructurarea a cincizeci de regiuni de cărbune din Uniunea Europeană, cu ajutorul unei finanţări de 100 miliarde de euro, iar Centrala de Mátra face parte din aceste regiuni. Producţia de energie a Centralei Mátra va rămâne o parte importantă a sistemului energetic din Ungaria, astfel încât vor putea fi păstrate locurile de muncă, iar printr-o dezvoltare importantă a infrastructurii va fi rezolvată diminuarea mai accentuată a emisiilor de bioxid de carbon, începând cu 2030, a spus János Áder, subliniind că, pentru a realiza toate acestea, statul trebuie să îşi asume o responsabilitate. Statul trebuie să îşi asume responsabilitate şi pentru prevenirea poluării mediului, a conchis preşedintele Ungariei.
Traducerea: Rozália Gănciulescu/rcostea
Sursa: RADOR
