Camera Deputaților a adoptat, ca prim for sesizat, proiectul de lege prin care mandatul șefului Statului Major este prelungit până la data de 1 iulie 2020, dacă propunerea legislativă este adoptată după 1 ianuarie. Actualul mandat al șefului Statului Major se încheie la finalul anului, informează MEDIAFAX.

Camera Deputaților a adoptat, în plenul de marți, un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale.

Una dintre modificările aduse de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională prevede că „mandatul Șefului Statului Major al Apărării, aflat în funcție la data intrării în vigoare a legii, se prelungește până la data de 1 iulie ce urmează îndeplinirii mandatului său inițial”.

„A fost adăugată o prevedere tranzitorie, pentru că actualul mandat al șefului SMAp expiră la 31 decembrie 2019. Dacă proiectul legislativ va fi aprobat după 1 ianuarie 2020, atunci trebuuie prelungit mandatul noului ocupant al funcției”, arată motivarea amendamentului.

Obiectul de reglementare al proiectului este stabilirea ca în funcţia de şef al Statului Major al Apărării să poată fi numit unul din locţiitorii acestuia. În prezent, este acesta poate fi înlocuit doar de locţiitor.

De asemenea, proiectul stabilește un termen de cel puţin trei luni înainte de expirarea mandatului șefului Statului Major în care ministrul apărării naţionale să transmită o nouă propunere de numire sau să prelungească mandatul celui aflat în funcţie.

Totodată, proiectul adoptat prevede ca mandatul Şefului Statului Major al Apărării să fie de cinci ani, în loc de patru ani, fără posibilitatea de prelungire.

CCR a decis, pe 4 iunie, că sintagma „cu posibilitatea de prelungire cu până la un an” din cuprinsul unui articol al Legii privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale este neconstituțională.

Curtea arăta că sintagma menționată este lipsită de claritate și încalcă astfel dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituție, întrucât nu prevede condițiile și procedura de urmat pentru prelungirea mandatului șefului Statului Major al Apărării.

Prin urmare, Parlamentul are obligația de a stabili în mod clar aceste aspecte.

Pe 10 aprilie, Administraţia Prezidenţială a câştigat în instanţă repunerea în funcţie a generalului Nicolae Ciucă în funcţia de şef al Statului Major al Apărării (SMAp), instanţa supremă dispunând definitiv respingerea cererii de suspendare a decretului emis de şeful statului.

Pe 29 martie 2019, şi Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea Ministerului Apărării prin care a solicitat anularea decretului semnat de Klaus Iohannis, de prelungire a mandatului de şef al Statului Major al Apărării pentru Nicolae Ciucă, dar decizia nu este definitivă.

MApN a contestat, la Curtea de Apel Bucureşti, decretul prin care a fost prelungit mandatul de şef al Statului Major al Apărării pentru generalul Nicolae Ciucă. Ministerul a cerut suspendarea şi anularea decretului.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat pe 28 decembrie 2018 decretul de prelungire, cu un an, a mandatului generalului Nicolae Ciucă ca şef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în şedinţa CSAT propunerea făcută de MApN pentru această funcţie.

Proiectul îşi propune modificarea mai multor prevederi ale legii tutunului şi înăsprirea amenzilor, respectiv actualizarea definiţia fumatului, incluzând şi sistemele asemănătoare care nu conţin tutun şi interzicerea fumatului în autovehiculele în care se află minori sau femei însărcinate.

„Fumatul va fi permis în spaţii special amenajate în exteriorul clădirilor pacienţilor cu afecţiuni psihice internaţi în unităţi sanitare, în baza unei hotărâri a instanţei de judecată. Publicitatea produselor din tutun va fi permisă exclusiv în revistele cu produse din tutun, în publicaţiile care nu au fost editate ori tipărite în România sau într-un alt stat membru al UE, în magazinele unde se comercializează exclusiv produse din tutun, fără ca produsele să fie amplasate încât să se poată fi observate din exteriorul unităţii. Încălcarea legii va atrage după sine o amendă contravenţională de la 5.000 lei la 30.000 lei. Va fi interzisă distribuirea gratuită şi acţiunile de promovare a produselor din tutun, acţiunile de lansare pe piaţă de produse din tutun noi ori de servicii care au legătură cu comerţul cu produse din tutun, dar şi vânzările promoţionale. Persoanele fizice sau juridice care au prestat serviciile menţionate, cu amendă de la 1000 lei la 5.000 lei. Va fi interzisă expunerea produselor de tutun în magazine, în afara locului de vânzare”, se mai arată în proiectul USR.

Dispoziţiile prevăzute în lege vor intra în vigoare în termen de şase luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial al României, partea I.

Senatul este primul for sesizat pe proiectul de lege, decizională fiind Camera Deputaților.