Era în luna mai 2012 când, în plină fărâmiţare a sistemului politic ca urmare a marii crize economice şi politice, Zorii Aurii urcau vertiginos în Grecia de la 0,29% în alegerile din 2009 la 6,97%, un procent pe care şi l-a păstrat la alegerile repetate din luna iunie şi care a echivalat cu 18 mandate de parlamentar.

Formaţiunea neonazistă, exploatând tensiunea politică a acelor vremuri, a urcat pe valul de populism pe care l-a întreţinut în continuu, notează publicația Kathimrini, preluată de RADOR.

Mulţi îşi vor aminti fotografiile de atunci în care membri ai formaţiunii ajutau doamne în vârstă să scoată “în siguranţă” bani din bancomate, dar şi imaginile de uzurpare a autorităţii statului, în care parlamentari ai partidului cereau documentele de identitate unor imigranţi pentru a vedea dacă se află legal în Grecia.

A urmat apoi circul din parlament, unde parlamentarii aleşi au articulat discursul urii şi au vorbit în mod direct împotriva democraţiei.

“Valul” a continuat să “poarte” pe culmi Zorii Aurii. Sondajele date publicităţii arătau o tendinţă ascendentă a “partidului” care, în final, numai partid nu s-a dovedit a fi.

Uciderea cu sânge rece a lui Pavlos Fyssas a început să alunge ceaţa pentru a ajunge la adevărata faţă a Zorilor de Aur: o organizaţie întunecată, cu structuri paramilitare. (Pavlos Fyssas a fost un cântăreţ de muzică rap, cunoscut pentru poziţiile sale antifasciste. El a fost ucis în septembrie 2013 de un membru al Zorilor Aurii în urma unei altercaţii la care au fost mobilizaţi un număr mare de adepţi ai formaţiunii de extremă dreaptă. Cercetările au arătat că resorturile asasinatului au fost politice, iar în noaptea crimei atât făptaşul, cât şi ceilalţi atacatori au comunicat cu alţi membri ai partidului, inclusiv cu parlamentari şi lideri din conducerea la vârf. Asasinatul lui Pavlos Fyssas face parte alături de alte atentate şi acţiuni violente dintr-un proces mai amplu de anchetare a partidului Zorilor Aurii ca organizaţie criminală – n.trad.)

Arestările preventive ale liderilor săi în 2014 şi relatările presei dezvăluiau continuu şi în profunzime ce erau cu adevărat Zorii Aurii.

Cu toate acestea, după cum s-a văzut la cele două rânduri de alegeri anticipate din 2015, Zorii Aurii tindeau să-şi creeze o “bază electorală” de circa 6% , având în vedere că  în ianuarie au obţinut 6,28%, iar în septembrie 6,99%. Cei patru ani care au urmat au demonstrat însă că Zorii de Aur nu au fost nimic altceva decât un efect negativ al crizei.

Decăderea treptată care se întrevedea în ultimul timp s-a confirmat la recentele alegeri europarlamentare, la care formaţiunea a obţinut 4,87%.

Acest rezultat a fost unul decisiv întrucât a precipitat prăbuşirea o lună mai târziu, lăsând formaţiunea în afara parlamentului.

Citiți și: Un cotidian turc pro-guvernamental îi „face cu ochiul” noului premier grec, Kyriakos Mitsotakis