În Grecia s-a întâmplat ce era de aşteptat: alegerile generale anticipate au fost câştigate de Partidul Noua Democraţie, al lui Kyriakos Mitsotakis, relatează cotidianul turc pro-guvernamental Milliyet într-un articol preluat de RADOR.

Redăm articolul integral:

De altfel, toate sondajele prevesteau acest lucru înainte de alegeri. Important este faptul că Noua Democraţie a obţinut aproximativ 40% din voturi şi a ajuns de unul singur la putere.

Rezultatul din urma votului a scurtat perioada de guvernare a partidului radical de stânga Syriza, al premierului Alexis Tsipras: prin înfrângerea suferită la aceste alegeri, Tsipras, venit la conducere în 2015 cu mari speranţe, a cedat fotoliul guvernării radicale de stânga Partidului Noua Democraţie, cu o importantă diferenţă de voturi (aproximativ 8%).

Epoca Tsipras va fi amintită drept cea mai dificilă perioadă traversată de Grecia din punct de vedere economic. Aceasta este principala cauză pentru care Tsipras şi partidul său au pierdut la alegeri.

De fapt, Tsipras a preluat un adevărat dezastru când a venit la putere. Problemele economice pe care guvernările anterioare nu le-au putut rezolva au căzut pe umerii partidului Syriza. Atena s-a văzut nevoită să recurgă la împrumuturi externe uriaşe. Populaţia a plătit factura pentru acest lucru. Au crescut sărăcia şi şomajul.

Deşi s-a împotrivit la început, Tsipras a trebuit până la urmă să se aplece în faţa condiţiilor puse de ţările şi instituțiile de la care s-a împrumutat. În acel context problematic, au existat unii care au spus Greciei „bolnavul Europei”. În ultimele luni economia a început să se revigoreze, „omul bolnav” a pornit pe drumul bun, însă Syriza deja trebuia să plătească factura pentru problemele cu care s-a confruntat populaţia.

Un alt factor care a influenţat rezultatul la aceste alegeri a fost că speranţele pierdute în privinţa lui Tsipras s-au îndreptat spre Mitsotakis, care a promis lucruri diferite. Promisiunile făcute de Partidul Noua Democraţie, precum scăderea taxelor, impulsionarea investiţiilor, privatizările, diminuarea şomajului şi urmărirea unor proiecte de dezvoltare au fost pe placul urechilor majorităţii votanţilor. Acest program de guvernare transmite un semnal că Grecia trece dinspre stânga spre dreapta în ordinea socio-economică.

Schimbarea puterii de la Atena ridică un semn de întrebare referitor la modul în care vor evolua relaţiile dintre Turcia şi Grecia.

În epoca Tsipras, au existat tensiuni legate de decizia autorităţilor greceşti de a oferi adăpost fugarilor turci din gruparea gülenistă, după tentativa de puci din 2016, şi de prospecţiunile energetice în Mediterana de Est. Au continuat totuşi întâlnirile, vizitele pe bază de reciprocitate şi încercările de apropiere.

Faptul că familia Mitsotakis cunoaşte îndeaproape Turcia este un avantaj. În cursul campaniei electorale, subiectul Turcia nu a fost abordat prea des, însă Kyriakos Mitsotakis este cunoscut drept un susţinător al dialogului cu Turcia. Este semnificativ faptul că preşedintele Erdoğan a fost primul lider care l-a felicitat.

Desigur, nu este de aşteptat o schimbare fundamentală a politicii de stat greceşti în legătură cu Turcia însă este foarte important să fie căutate soluţii pe calea dialogului şi să fie demonstrată voinţa de dezvoltare a încrederii reciproce. În această etapă, asta se aşteaptă din partea Atenei.