Meyer: investitorii nu sunt motivați să-și investească banii în România

România poate deveni o piață riscantă în ochii investitorilor dacă autoritățile mențin prevederile controverstaei ordonanțe de urgență 114, avertizează Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investment Management Ltd. UK, Sucursala Bucureşti. În plus, spune Meyer, întărirea pieței financiare, inclusiv cea de capital, încă embrionară din cauza amânării unor listări esențiale, ar trebui să fie o preocupare constantă pentru autorități.

Lucrați într-o companie care analizează atent și investește în piețele financiare globale. În privința economiilor emergente, cum este și a noastră… Credeți că economia României este condusă cu o viziune pe termen lung sau cu una pe termen scurt, interesată de rezultate imediate?

Cred că răspunsul este simplu. Nu cred că implicațiile pe termen lung ale OUG 114 au fost analizate, atunci când a fost anunțată. În mod clar impactul acestei măsuri care afectează băncile, fondurile de pensii din Pilonul II, companiile din energie, companiile din media este foarte sever și se extinde în multe domenii. Este evident că nu investitorii nu sunt motivați să-și investească banii în România.

Însă aș vrea să fiu bine înțeles. Noi nu spunem că investitorii nu ar trebui să investească deloc în România, ceea ce spunem este că măsurile care au fost luate în ultima perioadă în mod evident măresc riscurile pentru investitori în ceea ce privește perspectivele de rentabilitate viitoare a investițiilor. Și acest lucru este reflectat de evoluția prețurilor acțiunilor, listate la bursă, acolo unde investitorii au reacționat negativ. Aceste reacții negative sunt semnificative și reflectă o mare incertitudine cu privire la perspectiva pe care o au aceștia, în contextul măsurilor despre care vorbim.

Vorbind despre bursa de valori, cum explicați un paradox observabil la una dintre companiile din portofoliul Fondului Proprietatea, Hidroelectrica: în timp ce a afișat dividende mari, valoarea de piață a acestei adevărate perle a coroanei a scăzut?

Profiturile-record înregistrate pentru anul 2019 au fost sursa dividendelor, însă ele s-au produs înainte de apariția OUG 114. Scăderea valorii de piață este reacția investitorilor la impactul financiar pe care-l va avea OUG asupra companiei, dacă această măsură va fi aplicată. Deci valoarea de piață scade ca efect al analizelor privind evoluția viitoare a companiei după ce se vor simți efectele acestei măsuri.  

Care sunt cele mai sensibile prevederi ale OUG 114. Întreb asta pentru că autoritățile ne-au lăsat să înțelegem că ar putea corecta anumite prevederi ale acestei controversate ordonanțe, dar nu vor renunța la ea.

Punctul nostru de vedere este foarte clar: OUG 114 nu ar fi trebuit să existe. În piețele dezvoltate și în cele în curs de dezvoltare, înainte de a fi anunțate, reglementările privind economia sunt intens analizate și discutate o perioadă îndelungată cu industriile afectate, cu mediul de afaceri. Nu a fost cazul cu OUG 114 și de aceea a provocat reacțiile atât de ample ale pieței bursiere. Pagubele financiare provocate de această măsură sunt extrem de mari, așa încât suntem în mod evident extrem de îngrijorați de impactul acesteia asupra viitorului producătorilor de energie electrică, impactul asupra pieței de capital pe care îl va avea ceea ce se va întâmpla cu fondurile de pensii din Pilonul II, în condițiile în care fondurile sunt investitori importanți pe piața de capital din România. Aceste fonduri permit companiilor listate la bursă accesul la metode alternative de finanțare în afara sistemului bancar, iar în cazul în care această finanțare va fi oprită, companiile listate vor face față mai greu provocărilor de a investi, de a se dezvolta în viitor. Apoi, taxele impuse băncilor sunt o problemă pentru piața financiară și pentru economie, în general. Băncile vor ajusta cu siguranță prețurile, pentru a face față riscurilor mai mari, și va fi mai dificil pentru entitățile comerciale să obțină finanțare din sectorul bancar. Așadar, anticipăm o încetinire a economiei pe termen lung, dacă această ordonanță va fi menținută. Ceea ce este ceva ce România nu-și poate permite.

Fondul Proprietatea este listat la Londra, fiind de altfel unul dintre cele mai mari fonduri din piața londoneză. Ce vă întreabă investitorii străini?

Investitorii sunt îngrijorați, au fost la fel de surprinși ca și noi, astfel încât o mulțime de discuții cu investitorii noștri se referă la viitorul politicilor economice ale României și la cum pot autoritățile să continue să mențină astfel de decizii controversate, în care este foarte dificil să înțelegi care a fost rațiunea apariției lor.

Și ce răspundeți?

Am încercat să explicăm pe cât posibil de argumentat că țara intră într-o fază în care obținerea creșterii economice va fi mai dificilă, în care intrăm într-o serie de perioade electorale, avem o serie de alegeri viitoare, așa că politicienii transmit alegătorilor un mesaj electoral, atunci când legiferează inflația sau atunci când plafonează prețurile energiei. Însă așa cum am observat de mai multe ori în întreaga lume, astfel de măsuri nu funcționează. Forțele de piață se vor revolta întotdeauna, așa că acest tip de reglementări pur și simplu nu sunt implementabile.

Aveți acum în minte exemplul unei țări care a introdus astfel de măsuri? Mă refer la stimularea creșterii economice prin consumul susținut de majorări de salarii în spațiul public, de restrângere a spațiului economiei de piață?

Eu sunt sudafrican și pot evidenția întotdeauna ineficiența companiilor de servicii publice ale statului din Africa de Sud. Acestea nu funcționau exclusiv pe baza principiilor de piață și aceasta a devenit una dintre cele mai mari probleme din Africa de Sud, așa încât atât consumatorii de energie electrică, cât și investitorii sunt nemulțumiți. S-a ajuns la o situație în care companiile nu sunt în măsură să producă suficientă energie electrică pentru a satisface nevoile țării. Oamenii din conducerea companiilor sunt numiți de autorități și s-a ajuns la o corupție masivă și, cu siguranță, nu este ceva ce vom dori să vedem reprodus în România.

Ați fost unul dintre principalii critici ai numirilor în consiliile de administrație ale companiilor unde statul deține majoritatea acțiunilor fără a se ține seama de principiile guvernanței corporative.

Întotdeauna a fost o preocupare pentru noi aplicarea legislațiilor privind principiile guvernanței corporative. Respectarea acestor principii este o indicație clară că o țară dorește ca societățile sale comerciale să fie gestionate în mod transparent, profesional și eficient. Așadar, a fost o preocupare din ce în ce mai mare pentru specialiști în ultimii doi ani faptul că există un interes minimal din partea autorităților de a implementa prevederi ale legislației guvernanței corporative. Și suntem extrem de îngrijorați că în viitor această situație va fi reflectată în finanțele companiilor.

De ce?

Dacă continuați să numiți oameni în poziții-cheie care nu au educație și experiență financiară, economică, astfel încât să-și poată folosi expertiza în beneficiul companiei, puteți intra într-o situație în care apare o slăbire semnificativă a companiei din cauza corupției și a ineficienței și nu numai companiile suferă, toate persoanele, toate afacerile care depind de ea vor suferi consecințele ineficienței acelei companii. Dacă CE Oltenia are pierderi, asta nu înseamnă că societatea nu realizează profit, înseamnă că este obligată să perceapă prețuri mai ridicate la energia electrică și pentru a acoperi practici ineficiente în afaceri. Cei care plătesc pentru creșterea prețurilor la energie electrică nu sunt managerii, sunt consumatorii, așa că românii, în general, suferă din cauza unor afaceri gestionate greșit.

Deci nu vorbim doar de corupție, ci și de lipsa competenței?

Categoric, incompetența și corupția dau o combinație extrem de periculoasă.

Pentru că ați amintit de CE Oltenia, cum comentați ideea unei fuziuni cu Hidroelectrica, în condițiile în care dețineți pachete semnificative de acțiuni la ambele companii.

Am aflat de acest lucru prin anunțul secretarului de stat, astfel încât nu este o idee discutată de noi. Însă din punctul de vedere al practicilor de afaceri, nu are sens să se amestece o companie profitabilă cu una extrem de neprofitabilă doar pentru salvarea celei ineficiente. Una dintre problemele pe care am încercat să le adresăm la CE Oltenia este restructurarea afacerilor, astfel încât să poată sta pe picioare atunci când vine vorba de afaceri.

Este posibil?

Sigur că da, am analizat atent compania și am observat că aici costurile de bază ale companiei sunt ridicate, ceea ce înseamnă că trebuie să ne uităm foarte atent la operațiuni, pentru a ne asigura că sunt conforme cu produsele și serviciile pe care le oferă.

Credeți că privatizarea ar fi o idee mai bună?

Sigur că da. Pentru multe dintre companii, este o modalitate extrem de eficientă și transparentă de accesare a capitalului pentru restructurarea afacerilor

Însă o privatizare prin listare la bursă pare imposibilă pentru CE Oltenia, deoarece nu are o istorie de profit. Ca atare, opțiunea ar fi vânzarea acesteia către un investitor interesat

Aveți o perspectivă extrem de echilibrată, dar, în realitate, fiecare bun are prețul său și, în multe cazuri, sectorul privat a demonstrat că este într-o poziție mai bună să ia decizii corecte pentru companii. Un guvern poate avea obiective complet diferite.

Sunteți interesați să vindeți statului pachetul de acțiuni pe care-l dețineți la Hidroelectrica?

Nu am fost abordați în privința aceasta și cred că ar fi foarte provocator în acest mediu să ne asigurăm că într-o potențială tranzacție am obține un preț corect al activului. Așa cum guvernul își dă seama că Hidroelectrica este o perlă a coroanei, și noi suntem conștienți de asta, și pentru noi Hidroelectrica este o perlă a coroanei pentru portofoliul nostru. În mod cert, nu este un activ pe care să ne intereseze să-l vindem la valoare de piață scăzută.

Cartierul general al companiei dumneavoastră este în Singapore, unde funcționează unul dintre cele mai performante fonduri suverane din lume. Cu această experiență, cum evaluați ideea de a crea un fond suveran în România?

În alte țări, fondul suveran a fost creat în contextul existenței profiturilor excesive generate în economie, care au fost transferate într-un fond suveran creat ca o structură de salvare pentru o perioadă de criză ce ar putea apărea în țara respectivă. În cazul României, fondul este creat dintr-o perspectivă complet diferită. Luând ca argument starea din prezent a companiilor care ar constitui fondul suveran, nu cred că are același scop. În mod evident, bugetul de stat a devenit dependent de profiturile companiilor statului și de dividendele pe care le pot împărți cu deținătorii lor, ca urmare a profitabilității. Dacă aceste companii ar fi incluse în fondul suveran, dintr-odată veniturile ajung în fond și nu la stat. Deci, dintr-odată, bugetul va avea o problemă mai mare, așa cum a fost, cu siguranță, în 2018 și, chiar mai mult, până în 2019. Revenind la un comentariu anterior, așa cum am spus în principiu, înființarea unui fond suveran nu este o idee proastă, dar execuția, implementarea sa, este cheia succesului. Dacă urmează același model, folosit la multe alte companii, de a numi pe criterii politice persoane care nu au expertiză să conducă astfel de fonduri, atunci acest scenariu ar putea fi foarte riscant. Atunci, banii fondului vor fi investiți în mod inadecvat și vor duce la pierderi semnificative pentru acționarul fondului, care în acest caz va fi statul.

Fondul Proprietatea este listat la Bursa din Londra. Vedeți vreo influență asupra comportamentului investitorilo,r ca efect al Brexitului?

Comunitatea de afaceri se pregătește, încă de la aflarea rezultatului referendumului, pentru impactul pe care îl poate avea Brexitul. Nu susțin că nu cred că va avea vreun impact, cred că impactul va fi înspre asigurarea unei protecții mai mari a companiei. Va fi o provocare a capacității Regatului Unit și a partenerilor săi comerciali de a găsi soluția potrivită schimbărilor pe care Brexitul le-a forțat în mod clar. Desigur, eforturile de a stabili continuarea unei relații directe cu România este esențial, dar regulile comerciale specifice care vor fi negociate sunt foarte incerte, pot duce la schimbări semnificative în termenii fluxurilor de capital, ai mișcării forței de muncă. Deci, pentru europenii care vor să facă afaceri în Marea Britanie și pentru britanicii care vor să facă afaceri în Europa va fi complicat. Există un canal foarte deschis, dar provocările create de Brexit vor face ca acest lucru să fie mai costisitor, mai complicat și mai puțin eficient.

Veniți dintr-o țară în care aurul este o mare afacere.

Era o mare afacere…

Cum comentați ideea de a repatria aurul depozitat în Banca Angliei?

Nu cred că repatrierea aurului va aduce o diferență majoră, astfel că economisirea de costuri pe care o puteți obține este absolut insignifiantă. Aș fi însă mai preocupat de gestionarea activelor pe care le are țara la nivel local și m-aș asigura că acestea sunt conduse într-o manieră profitabilă și eficientă, deoarece preocuparea privind rezervele de aur, care sunt foarte sigure în Anglia, nu cred că va aduce vreun beneficiu pentru România.

Care sunt măsurile de care ar avea nevoie economia noastră?

Există lucruri numeroase care cred că se pot face. O renunțare la OUG 114, deoarece impactul economic al acesteia va fi sever și va fi devastator pentru investiții, și asta este ceva ce țara nu-și poate permite. Ce se va întâmpla dacă guvernul va implementa OUG 114? Țara va suferi scăderi de venituri și va trebui să facă față unei presiuni mai mari a bugetului. Ce se poate face pentru pensii, pentru salarii mărite? Companiile din sectorul public pot fi mai bine analizate, pot fi luate măsuri legate de îmbunătățiri, de profitabilitate, de productivitate și eficiență.

Va obține Bursa de Valori din București statutul de piață emergentă?

Obținerea statutului de piață emergentă pentru piața de capital este un obiectiv guvernamental clar. Introducerea unor măsuri cum a fost ordonanța 114 îndepărtează România de obținerea acestui obiectiv. Pentru a obține statutul de economie emergentă o țară și piața ei de capital trebuie să fie transparentă, companiile trebuie să fie gestionate bine, trebuie să fie atractive pentru investitori. În ultimele două luni am văzut câteva măsuri care în mod cert îi vor face pe investitori să-și reconsidere prețul atașat riscului de a investi în România. Dacă guvernul e serios în chestiunea avansării României la statutul de piață emergentă implementarea guvernanței corporative, managementul profesionist este o condiție absolut esențială. De asemenea asta nu se poate întâmpla fără listarea companiilor mari la Bursă, de exemplu Hidroelectrica. Dar sunt multe alte exemple de companii care sunt într-o poziție excelentă pentru a accesa piața de capital pentru a-și asigura capital pentru o creștere pe termen lung a afacerii.

Lidia Moise
Lidia Moise este jurnalist, comentator și realizator de televiziune cu articole publicate în presa română și internațională. A fost publicist comentator la Televiziunea Română, unde a realizat emisiunile Jurnal economic și Express Economic. A fost director executiv al săptămânalului Revista 22. A fost redactor șef adjunct la România liberă, a condus departamentul economic al agenției de știri Newsin, a colaborat cu postul de știri economice Money Channel. A condus secția economică a cotidianului Evenimentul zilei. Lidia Moise este comentator al agenției Xinhua pentru economia regiunii Central și Est Europene.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele