Micii producători de energie electrică, la mâna ANRE

0
140
(Photo by Lukas Schulze/Getty Images)

Micii producători de energie electrică mai au de așteptat până anul viitor, pentru a putea injecta în rețea energia pe care o produc. Deși legea care reglementează această activitate a fost votată de Parlament și a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial încă din vara acestui an, ea încă nu este în vigoare. Consilierul ministrului energiei, Niculae Havrileț, a declarat, pentru Reporter Global, că Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) mai are de clarificat anumite aspecte pentru ca legea să poată fi aplicată.

„A fost votată legea, dar se va putea aplica de anul viitor, pentru că ANRE trebuie să stabilească unele reguli, cum ar fi cele privind modalitatea de introducere a energiei în Sistemul Energetic Național (SEN) și plata energiei produse descentralizat, excedentul din rețea”, declară Niculae Havrileț. În argoul profesional al domeniului, producătorul mic de energie este numit prosumator. În lege, el este definit ca fiind „clientul final care deține instalații de producere a energiei electrice, inclusiv în cogenerare, a cărui activitate specifică nu este producerea energiei electrice, care consumă și care poate stoca și vinde energie electrică din surse regenerabile produsă în clădirea lui, inclusiv un bloc de apartamente, o zonă rezidențială, un amplasament de servicii partajat, comercial sau industrial, sau în același sistem de distribuție închis, cu condiția ca, în cazul consumatorilor autonomi necasnici de energie din surse regenerabile, aceste activități să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară”. În România, sunt considerați prosumatori persoanele fizice sau juridice cu echipamente de producție cu o putere sub 27kW. Mai exact, legea prevede că „prosumatorii care dețin unități de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu puterea instalată de cel mult 27 kW pe loc de consum pot vinde energia electrică produsă și livrată în rețeaua electrică furnizorilor de energie electrică cu care aceștia au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, conform reglementărilor ANRE”.

Potențial nevalorificat

România produce o cantitate mică de energie regenerabilă, comparativ cu potențialul de care dispune. Până în anul 2020, potrivit reglementărilor europene, România trebuie să atingă ținta de 24% energie regenerabilă din cantitatea de energie pe care o va consuma. În cadrul proiectelor de parcuri eoliene dezvoltate în perioada anilor 2009 – 2016, s-au cercetat toate nişele disponibile luând în calcul limitările de mediu actuale. Potrivit ultimei schițe  a strategiei energetice, proiectele analizate în perioada menţionată însumează o putere totală de circa 5.280 MW, având o energie de proiect de 10,23 TWh/an. „Principala cauză pentru care potenţialul tehnic, de circa 10. 23 TWh/an, este valorificat în prezent doar în proporție de 60,7% constă în adecvanța  sistemului energetic naţional care nu poate prelua sursele de producţie cu caracter discontinuu, nepredictibil. Din acest motiv, orice eventuală dezvoltare a capacităţilor eoliene trebuie realizată în paralel cu alte dezvoltări care să asigure serviciile de echilibrare în sistem”, se arată în document. De asemenea, se precizează că după închiderea accesului la schema de sprijin a Legii 220/2008, la sfârşitul anului 2016, nu s-au mai înregistrat investiţii noi în parcuri eoliene. „Acest lucru denotă faptul că, fără o schemă de sprijin, actualul nivel tehnologic al turbinelor nu permite valorificarea rentabilă a potenţialului eolian din majoritatea amplasamentelor, ţinând cont şi de preţurile înregistrate din perioada 2017- 2018”, se menționează în proiect.

Nici potențialul solar nu este valorificat la maximum în scopul producerii de energie electrică prin utilizarea panourilor fotovoltaice. Conform aceluiași studiu, din perioada 2009-2016, este posibilă instalarea unei capacităţi totale de 4.000 MWp şi producerea unei energii anuale de 4,8 TWh. La sfârşitul anului 2016, erau instalate în România parcuri solare cu puterea totală de 1.360 MW care, conform energiilor de proiect, produc 1,91 TWh/an. În anul 2016, parcurile fotovoltaice din România au produs 1,67 TWh. Construirea de parcuri fotovoltaice a beneficiat în perioada 2009-2016 de schemă de sprijin, conform Legii 220/2008. Faţă de totalul capacităţilor instalate în anul 2018 pentru producţia de energie electrică, la nivelul anului 2030 se va înregistra o creştere a capacităţilor eoliene până la o putere de 4.300 MW şi a celor fotovoltaice de până la 3.100 MW. Corespunzător acestor capacităţi instalate, în anul 2030, energia medie anuală furnizată în sistemul energetic naţional din surse eoliene va fi de aproximativ 11 TWh, iar cea din surse fotovoltaice, de circa 5 TWh/an. Pentru atingerea în anul 2030 a gradului de dezvoltare al valorificării acestor resurse regenerabile de energie, sunt esenţiale promovarea unor politici vizând: realizarea capacităţilor de stocare a energiei şi dezvoltarea reţelei de transport; declararea unor zone de dezvoltare energetică utilizând surse regenerabile, pentru proiecte mari, și asigurarea conectării la rețea prin grija Transelectrica; asigurarea condiţiilor care să permită înlocuirea capacităţilor la sfârşitul ciclului de viaţă; dezvoltarea de capacităţi mici, distribuite, şi încurajarea prosumatorilor.

Strategia limitează prosumatorii

Noua versiune a Strategiei energetice este însă criticată atât de ONG-urile de mediu, cât și de specialiști în domeniul energiei. „Sectorul de prosumatori, așa cum reiese din strategia energetică, este limitat la 750 Mw. Făcând o socoteală relativ simplă, mie mi-a rezultat că vom avea limitarea la aproximativ 150.000 de prosumatori cu o putere instalată de 5 kw. Or, din peste 8 milioane de locuințe să am doar circa 150.000 de prosumatori nu mi se pare o politică de stimulare a acestui sector. Din contră. Mi se pare o politică de frânare a unei dezvoltări naturale, firești. Dar probabil că realitatea va bate prognozele și în loc să avem un sistem energetic stabil, conectat și care să țină cont de prosumatori, putem sfârși prin a avea niște insule de microrețele cu generare locală, și dacă ignorăm în continuare acest fenomen, el poate duce la destabilizarea în Sistemul Energetic Național (SEN). Aceste studii ar fi trebuit făcute cu mult mai multă aplecare spre tehnic și tratând cu maximă seriozitate capitolul financiar. Se menționează resursele financiare în două vorbe. Că vor fi alocate fie de la stat, fie de la finanțatori privați. Finanțatorii privați nu dau bani,  iar statul nu dă bani companiilor energetice, ci ia bani. Strategia este o hârtie, un fel de praf în ochi, iar în practică lucrurile stau cu totul altfel. Să aliniem strategia cu practica și după aceea să vorbim la modul real despre ce putem să facem”, Ovidiu Demetrescu, specialist în domeniul energetic și financiar.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele