Ministerul Energiei pregătește o revoluție

După eșecul Ordonanței 114/2018

Reglementările controverstae ale guvernului, de care depind afaceri de miliarde de euro, au bulversat în ultimele luni mediul de afaceri. Anunțate la finalul anului 2018, acestea au dat peste cap planurile operatorilor din sectorul de energie și din cel al gazelor. Impozitul de 2% pe cifra de afaceri risca să bage în faliment mai multe companii de stat, în primul rând din rândul celor care activează în sectorul de producere a energiei pe bază de cărbune, aflate deja în dificultate financiară. Nici dacă scăpau de faliment, situația nu se anunța una favorabilă, investițiile urmând să fie drastic limitate.

După ce guvernul le-a dat planurile peste cap cu Ordonanța 114/2018, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a anunțat, marți, amânarea termenului până la care companiile din domeniul energiei și gazelor trebuia să declare cifra de afaceri pe anul precedent, pentru a fi impozitate cu 2%. Revoluția fiscală promovată prin Ordonanța 114/2018 nu înseamnă și o liniștire a apelor. Guvernul pregătește o nouă revoluție în sistemul energetic. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Doru Vișan, a declarat că se are în vedere crearea unei companii care ar putea să înglobeze producători de energie pe bază de cărbune și Hidroelectrica. „Statul este acționar și la Hidroelectrica, și la cărbune. Cea mai bună combinație este cărbunele cu Hidroelectrica, într-o companie nouă”, a spus Vișan. Analistul economic Aurelian Dochia a declarat, pentru Reporter Global, că astfel de experimente s-au mai făcut și nu au fost eficiente. „Crearea unui mamut în sectorul energetic ar permite o subvenționare ascunsă, încrucișată fără să ne mai întrebe UE de subvenții. Asta, pentru că sunt companii pe cărbune care, istoric, nu au bani. Abia își acoperă cheltuielile pentru alinierea la condițiile de mediu. Politicienii sunt tentați să apeleze la astfel de măsuri. Ar fi o măsură în oarecare acord cu vremurile. Există un sprijin pentru astfel de măsuri și în alte state, dar asta nu înseamnă că sunt cele mai eficiente”, spune Aurelian Dochia. Analistul consideră că există un risc foarte mare ca astfel de inițiative să declanșeze pasiuni politice și compromisuri. „O restructurare este necesară, dar ar trebui lăsată pe seama pieței”, consideră Aurelian Dochia.

Importurile de energie, cauzate de producția mai mică

Doru Vişan a explicat că un argument în favoarea restructurării ar fi acela că România a importat din ce în ce mai multă energie în primele două luni de iarnă, ca urmare a preţului mare de pe piaţa internă, iar dacă nu se regândeşte structura producţiei, vor fi la nesfârşit aceleaşi probleme. El a subliniat că un studiu realizat de minister înainte de debutul sezonului rece a relevat faptul că, deşi statistic România dispune de capacităţi de producţie de 24.000 MW, din acestea lipsesc 8.000 MW. `Din cei 24.000 MW, 8.000 lipsesc din cauza unor condiţii juridice, de finanţare, de mediu, tehnice, nu mai sunt. Aceasta este realitatea de la care să plecăm în abordarea anului viitor. Aceşti 8.000 MW trebuie să dispară ca licenţiere, pentru a veni cu investiţii în plus. Acest proces de delicenţiere este obligatoriu şi îl vom începe după aprilie”, a explicat secretarul de stat. Astfel că, în ultimii ani, au început situaţii de neacoperire a consumului, ca urmare a indisponibilităţii resurselor şi a capacităţilor. În noiembrie, România a exportat 40-50 MW, în decembrie importul a fost de 198 MW, iar în ianuarie importul a crescut la 400 MW. „Cauzele sunt strict comerciale.

Remus Borza: „Căpușarea Hidroelectricii este un proiect fantezist”

Fostul administrator judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, a declarat, pentru Reporter Global, că o eventuală fuziune între Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia este un „proiect fantezist”, imposibil de realizat și care sfidează logica afacerilor.

„Astfel de idei au mai circulat în spațiul public. Acum mai bine de zece ani, dacă ne aducem aminte, Videanu avea un astfel de proiect cu campionii energetici, proiect reluat și susținut cu foarte multă tărie și de un alt ministru al economiei, Constantin Niță. Ar fi un act criminal să facă o astfel de companie, câtă vreme CEO rămâne un mamut cu picioare de lut. Hidroelectrica a trecut printr-un proiect amplu, radical și dureros în același timp, de restructurare și de eficientizare. Să ne aducem aminte anul 2012, când a intrat Hidroelectrica în insolvență, cum arătau indicatorii companiei. Era cea mai îndatorată companie din România, 5,3 miliarde de lei datorii. În urma acestui proiect radical de reorganizare, Hidroelectrica a devenit cea mai profitabilă companie din România. A fost adusă la 500 de milioane de euro profit operațional în fiecare an, adică 70% din cifra de afaceri”, declară Borza. El afirmă că în ultimii trei ani, Hidroelectrica a fost cea mai profitabilă companie. „Dar asta a presupus o restructurare dureroasă, pe care managementul și acționariatul CEO le refuză, ca și Complexul Hunedoara. Acum iar se gândesc unii cum să căpușeze compania asta. Practic, această asociere înseamnă o căpușare cât se poate de evidentă a celor mai profitabile companii”.

În privința intenției Ministerului Energiei de a răscumpăra acțiunile pe care le deține Fondul Proprietatea la companiile energetice, Remus Borza declară că statul vrea să recurgă la această soluție ca să poată „să le controleze autoritar”. „Dacă este acționar, Fondul Proprietatea contestă toate măsurile abuzive. Discuția cu CEO și Hidroelectrica a revenit în actualitate pentru că CEO nu știe de unde să scoată 300 de milioane de euro ca să cumpere certificatele de CO2 și mai are termen până la finalul lunii martie. Câtă vreme «Oltenia» e pe pierdere, evident că nu are acești bani. După 1 aprilie, plătești 100 de euro pe fiecare certificat. Deci dacă acum înseamnă 300 de milioane, suma va fi înmulțită cu patru, înseamnă 1,2 miliarde de euro, ceea ce înseamnă faliment pentru «Oltenia»”, a mai spus Borza.

Energia curge de la preţul mai mic spre preţul mai mare, aşa că trebuie să ne uităm în interior de ce s-a întâmplat. Cauza principală este dezechilibrul dintre cerere şi ofertă, cererea a fost mult mai mare în fiecare moment. Creşterea preţului la certificatul de emisii a avut şi ea o influenţă majoră. Ea nu a fost nici măcar anticipată. A crescut de la 7 euro la 25 de euro, cu o medie de 23 de euro în ultimele luni”, a completat secretarul de stat.

Astfel, spune acesta, în piaţă a fost un preţ marginal, dictat de cărbune, care şi-a internalizat costul cu certificatele de emisii şi, de aici, şi comportamentul celorlalţi participanţi la piaţă, care au pus la vânzare cantităţi mici cu preţuri mari, a subliniat Vişan. Toate acestea, completate de producţia mică de energie hidro şi eoliană, care sunt cele mai ieftine. „Astfel că acoperirea consumului s-a făcut comercial din import, din zona Cehiei. Structura actuală a producţiei de energie, monocombustibil, este cea mai păguboasă. Dacă nu atacăm frontal, vom avea la nesfârşit aceleaşi probleme. Cehia are companii pe mixt şi poate să livreze energie ieftină”, a adăugat reprezentantul Ministerului Economiei.

Statul vrea să răscumpere acțiunile la Fondul Proprietatea

O altă măsură pe care Ministerul Economiei ar intenționa să o pună în practică este  aceea ca statul să răscumpere acţiunile deţinute de Fondul Proprietatea la producătorii de energie. „Această propunere va fi lansată în dezbatere publică. Este o variantă de lucru. Suntem conştienţi de dificultăţile care există, întrucât a mai existat această intenţie anii trecuţi, ajunsese într-un studiu foarte avansat şi a fost blocată”, a adăugat secretarul de stat. Ordonanţa de Urgenţă 114/2018 a determinat investitorii să amâne proiectele din România până la clarificarea situaţiei, iar unii dintre ei s-au arătat foarte contrariaţi de această măsură a guvernului, întrucât până acum considerau România o ţară stabilă, a declarat, marţi, Călin Meteş, vicepreşedinte al Franklin Templeton, managerul de fond al Fondului Proprietatea (FP).

El a adăugat că Fondul Proprietatea are de gând să vândă participaţia de 20% la Hidroelectrica, însă până acum nu s-a primit nicio ofertă în acest sens și, având în vedere prevederile OUG 114/2018, compania este greu de evaluat acum. Deocamdată, măsurile susținute vehement de guvern par să nu mai fie puse în practică, însă chiar și aceste indecizii au creat haos în rândul companiilor și au dus la decizii de amânare a investițiilor. Membri din conducerea OMV Petrom au anunțat, la începutul lunii februarie, că Ordonanța de Urgență 114/2018 va avea un impact de aproximativ 50 de milioane de euro asupra profitabilității companiei, acestea fiind doar calcule preliminare, potrivit lui Stefan Waldner, directorul financiar al operatorului petrolier.

De asemenea, OMV Petrom a anunțat că va scădea cu 17% nivelul investițiilor în acest an, până la 3,7 miliarde de lei, de la 4,3 miliarde de lei, în 2018, ca urmare a instabilității legislative. Și Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) a criticat măsurile anunțate de guvern și a atras atenția asupra numeroaselor probleme pe care acestea le pot genera.

Comentarii