Ministrul justiției cere revocarea procurorului general cu argumente contestate

123
6 minute de lectură

Ministrul Justiției Tudorel Toader și-a întrerupt concediul, în care a intrat în ziua publicării raportului dur făcut de Comisia de la Veneția cu privire la modificările la codurile penale, pentru a anunța declanșarea procedurii de revocare a procurorului general Augustin Lazăr. Prezentat ca un rechizitoriu în 20 de puncte, raportul de 63 de pagini făcut de Toader îi impută, printre altele, lui Augustin Lazăr faptul că la dosarul în baza căruia a fost numit procuror general ar fi fost plasată o binevoitoare ordonanță de clasare a unui dosar care-l viza pe președintele țării, Klaus Iohannis, de pe vremea când acesta era primar al Sibiului. 

Moment în care procedura de revocare s-a blocat într-un schimb de replici nesfârșit între cei doi, în care au fost antrenate instituții și parchete.

Dosar incomplet, neverificat?

„Pe 27 aprilie 2016 a semnat numirea în funcția de procuror general, unde nu exista evaluarea criteriilor de performanță profesională. Rezultă faptul că ministrului Justiției de la acea dată a făcut propunerea de numire în funcția de procuror general cu nerespectarea criteriilor și procedurilor legale. Președintele Republicii nu a verificat legalitatea evaluării în propunerea numirii făcute. De ce ministrul Justiției a transmis fără ca dosarul să fie complet, președintele a numit fără a exista verificarea legalității și nu credem faptul că are vreo legătură numirea cu unul dintre documentele din dosarul de candidatură, în care, și nu înțeleg de ce, apare o rezoluție de clasare emisă de procurorul Lazăr referitoare la președintele României în funcție”, a spus Tudorel Toader, la declanșarea procedurii de revocare. 

Declarația sa conține mai multe acuze insinuate abil. E vorba, pe de o parte, de sugestia că numirea sa a fost făcută în schimbul unui serviciu adus șefului statului, apoi că ministrul Justiției de la acea vreme, Raluca Prună, ar fi făcut propunerea de numire a lui Lazăr la conducerea Ministerului Public cu încălcarea legii și că, la rându-i, președintele țării ar fi făcut numirea lui Lazăr fără verificarea legalității evaluării făcute de Prună. Se înțelege, astfel, că numirea făcută de șeful statului ar fi fost făcută în schimbul binevoitoarei soluții de clasare, care a devenit între timp motiv de replici între Lazăr și Toader, în care s-au antrenat Parchetul Alba și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Lazăr: Exagerări vizibile

Augustin Lazăr a reacționat imediat și a spus, prin intermediul unui comunicat al Parchetului General, că CSM i-a confirmat telefonic că nu există la dosarul său de candidatură rezoluția de clasare la care se referă Toader.

Cât privește raportul în baza căruia i s-a cerut revocarea, Lazăr spune că nu vede nicio contestare reală a activității sale în cele 20 de „capete de acuzare”, ci doar „exagerări vizibile și interesate”.

La câteva zile, chiar CSM a furnizat presei un răspuns oficial, exact în ziua în care ar fi trebuit să se pronunțe asupra cererii de revocare a procurorului general, în care a confirmat informația oferită de Lazăr cu privire la inexistența vreunui aviz favorabil lui Iohannis în mapa de candidatură a lui Lazăr. 

În apărarea procurorului general au sărit și procurorii de la parchetul din Alba Iulia, unde se află dosarele care-l privesc pe șeful statului. 

„La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în perioada 2007-2018, au fost identificate 9 dosare care îl privesc pe Klaus Iohannis, în care s-au dispus soluții de clasare. Nu a fost identificat niciun dosar soluționat sau confirmat de dl. procuror general Augustin Lazăr”, transmite Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. 

Augustin Lazăr a fost din 2001 până în 31 decembrie 2012 procuror general adjunct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, iar de la 1 ianuarie 2013 până în 27 aprilie 2016 procuror general al acestui parchet.

Ministrul a recomandat presei, care a preluat comunicările Parchetului Alba și ale CSM, să verifice dosarele de la CSM, Cotroceni și Ministerul Justiției, pentru ca, apoi, să revină și să anunțe că va publica chiar el dosarul de candidatură al lui Lazăr.

Imediat după ce ministrul Toader a cerut revocarea lui Lazăr, președintele Iohannis a anunțat că nu va da curs cererii de revocare, pe care o consideră inadecvată. Iohannis a cerut în schimb, pentru a doua oară în doar câteva zile, demisia ministrului, pe care-l consideră responsabil pentru criticile Comisiei de la Veneția. Ministrul i-a reproșat șefului statului că s-a antepronunțat, pentru că a exprimat o opinie înainte să-i citească raportul. La rândul său, fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, a reacționat într-un răspuns pe puncte în care a arătat că a respectat toate criteriile impuse de lege la numirea procurorului general. Între timp, procurorii parchetului anticorupție și de la mai multe parchete din țară și-au manifestat susținerea față de Augustin Lazăr și spun că se opun revocării sale.

În acest timp, jurnaliștii de investigație pe Justiție au găsit punctul slab al evaluării ministrului, în baza căruia Tudorel Toader a cerut revocarea lui Lazăr: raportul nu are la bază investigații făcute de procurori desemnați de ministru pentru a cerceta prestația procurorului general, așa cum cere legea. Nicio prevedere din legile Justiției nu permite ministrului Justiției să verifice direct și personal activitatea șefilor din parchetele superioare, atrage atenția jurnalistul Liviu Avram, de la Adevărul. Conform legii, controlul ministrului asupra procurorilor se exercită numai prin procurori anume desemnați de către ministru. Or, Tudorel Toader a făcut el însuși anchetă asupra procurorului general, spune Avram.

Detaliul a scăpat și presei, și lumii juridice la revocarea procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, revocată în baza unui raport de o stranie asemănare cu cel instrumentat de astă dată procurorului general.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele