Ministrul Teodorovici revine cu una dintre obsesiile sale: îngrădirea mobilității forței de muncă

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici a declarat sâmbătă, la București, că își dorește ” un pachet agresiv care să aducă o soluţie” în ceea ce privește ”migrarea creierelor”. El s-a plâns ulterior, pe Facebook, și de profesionalismul presei, spunând că îl întristează faptul că, „făcând dovada unei competenţe profesionale limitate, cei care sunt incapabili să înţeleagă discuţiile în contextul lor, rămân tributari unor formulări conjuncturale şi nu înţeleg să preia şi să mediatizeze şi alte subiecte care au fost discutate şi care au legătura cu cel al migraţiei”.

Bogdan Teodorovici. Foto: Agerpres.

Impactul mobilității pieței muncii asupra finanțelor publice, rolul impozitării în sprijinirea creșterii economice și pregătirea reuniunilor G20 și FMI din aprilie au fost temele de pe agenda celei de-a doua zi a Ecofin-ului Informal de la București, se arăta în comunicatul Ministerului Finanțelor Publice.

Tot în cuprinsul aceluiași comunicat se arăta că libertatea de mișcare a forței de muncă este una dintre cele mai importante valori europene care poate îmbunătăți viața cetățenilor europeni. Cu toate acestea, statele din Estul și din Sud-Estul Europei se confruntă cu mari provocări legate de mobilitatea forței de muncă în spațiul intra-comunitar, care au atât un impact pozitiv, cât și unul negativ.

„Ar trebuie să ne gândim la un pachet agresiv care să aducă o soluţie, pentru că nu putem să ne atingem obiectivele în situaţia actuală, de aceea discutăm acum despre scăderea competitivităţii, despre cheltuieli diferite, aspecte care sunt influenţate de această mobilitate intra-europeană. Deci, trebuie să încurajăm această mobilitate, dar trebuie şi să ţinem cont de tipul de măsuri pe care trebuie să le aplicăm pentru a nu fi afectaţi noi toţi. Libera circulaţie a forţei de muncă a adus mari beneficii economice. Lucrătorii mobili contribuie la PIB-urile ţărilor de origine şi ţărilor-gazdă şi în cele mai multe cazuri au un rol semnificativ în ceea ce priveşte câştigurile celor rămaşi în ţara de origine. Totuşi, mobilitatea muncitorilor poate avea şi efecte negative, de exemplu, atunci când mobilitatea e selectivă, ducând la exodul creierelor şi stopând creşterea potenţială. În viitorul apropiat, prioritatea noastră ar trebui să fie găsirea unei soluţii comune la nivel european şi implementarea unui instrument care să ne ajute în rezolvarea acestui fenomen”, a mai spus Eugen Teodorovici, ministrul român de finanțe și actualul președinte al Consiliului Ecofin, în conferinţa de presă.

În fapt, soluțiile se află la îndemâna autorităților care ar trebui să folosească mai mult fondurile de coeziune și să îmbunătățească guvernanța administrativă. Ineficiența guvernării, condițiile de muncă din anumite sectoare ce aparțin de stat (unele spitale mizere, școli fără dotări), lipsa transparenței în promovarea angajaților din sectorul de stat, lipsa infrastructurii, lipsa de apreciere a valorilor, lipsa investițiilor în cercetare sunt tot atâtea motive pentru ”migrarea creierelor”. Unde ar trebui să-și desfășoare activitatea un absolvent al unei facultăți de top din România sau din străinătate, când cercetarea este subfinanțată de ani buni? Sau poate că ministrul Teodorovici vrea să reinventeze munca forțată?

Miniștrii de finanțe ai UE au discutat despre necesitatea de a reflecta asupra unei viziuni comune și globale a politicilor fiscale ale statelor membre în secolul XXI, luând în considerare atât provocările actuale, cât și cele emergente și implicațiile lor fiscale. În acest scop, este crucială nu numai găsirea modalităților corecte dar și a nivelului potrivit de acțiune.

Ultimul punct pe agenda miniștrilor de finanțe din UE a fost aprobarea termenilor de referință pentru reuniunea G20 și declarația pentru Comitetul Monetar și Financiar Internațional.

Comentarii