Moldova, în capcana decalajelor. Speranța e la Iași

1290
11 minute de lectură

Mai mult de o cincime (21%) din populația României trăiește în regiunea istorică a Moldovei, dar cvasiabsența investițiilor străine, a infrastructurii și a inovării a adâncit decalajele față de restul țării. Regiunea realizează doar 13,43% din PIB-ul țării, un rezultat modest, care nu descrie însă cu claritate realitatea economică. Chiar în interiorul regiunii istorice există diferențe imense între orașele mai mari și lumea rurală.  Iașiul ar putea constitui un puternic pol de dezvoltare al regiunii și al României, în anii următori.

Din perspectiva statisticii oficiale nu mai vorbim astăzi de Moldova istorică, de cea care s-a unit cu Țara Românească sub domnia lui Cuza. Pentru a construi imaginea economică a vechii Moldove trebuie acum să cumulăm performanțele și indicatorii Regiunii de dezvoltare de Nord-Est cu cele două județe, Vrancea și Galați, aflate în Regiunea de dezvoltare Sud-Est.

Regiunea Nord-Est înregistra un PIB de 17,1 miliarde de euro în 2016, conform ultimelor date centralizate de Eurostat în 2018, ceea ce reprezintă 10,1% din PIB-ul național. De asemenea, exprimat la paritatea puterii de cumpărare, PIB-ul regiunii de dezvoltare Nord-Est era de 10.400 PPS pe locuitor, cu mult sub media României (17.000 PPS) și la doar un pic peste o treime din media UE-28 (29.200 PPS) (Eurostat, 2018). Adăugând și cele două județe, Vrancea și Galați, situația nu se modifică semnificativ în ceea ce privește calculele și comparațiile PIB pe locuitor (PPS), având în vedere că față de media regiunii de dezvoltare Nord-Est, cel al județului Vrancea se situează la un nivel de 99,67%, în vreme ce acela al județului Galați este la 110,45% din media regiunii Nord-Est (apropiindu-se ca valoare de cel al județului Bacău). Cu cele două județe adăugate, valoarea PIB realizată de regiunea istorică a Moldovei ajunge la un nivel de 22,74 miliarde euro, ceea ce reprezintă 13,43% din PIB-ul național.

Rată a șomajului mică, mascată de plecările peste hotare

Șomajul este la cote mici în hotarele regiunii istorice moldovene, însă aceasta nu este o performanță a investițiilor care au creat locuri de muncă, ci mai degrabă expresia migrației forței de muncă.

Rata șomajului a scăzut în ultimii ani, ajungând la 5,3% în 2018 (a treia cea mai mare, din cele 8 regiuni de dezvoltare), conform datelor Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), valoare ce rămâne peste media națională de 3,8%, dar mult sub media UE-28 (7,6%). În Vrancea, rata șomajului în 2018 era de 4,8%, în vreme ce în Galați valoarea aceluiași indicator se situa la 7,7%. Nivel scăzut al șomajului din zonă (cu excepția Galațiului) își are ca principală explicație faptul că foarte mulți locuitori ai Moldovei au plecat la muncă în străinătate, regiunea fiind cel mai important bazin de emigrare din România. „Fenomenul migraţiei forţei de muncă – care trage în jos întreaga economie naţională – are efecte devastatoare în Moldova: din trei emigranţi români, unul este din Moldova; 25% din populaţia zonei – faţă de 10%, media naţională – contribuie, prin munca lor, la PIB-ul altor ţări”, arătau reprezentanţii Mișcării pentru Dezvoltatea Moldovei, organizație ce militează pentru descentralizare și o mai bună alocare a resurselor bugetare ale statului.

Totuși, regiunea de dezvoltare Nord-Est înregistrează cel mai mare număr de șomeri: cca. 65.000 la sfârșitul anului 2018 (valori care se explică prin populația mai mare a regiunii), la care îi putem adăuga pe cei 6.200 de șomeri din județul Vrancea și pe cei 12.800 de șomeri din județul Galați.

Doar 2,3% din bugetul pentru investiții, destinat drumurilor

Regiunea este cea mai puțin atractivă pentru investițiile străine directe (ISD).  Doar 2,3% din fluxul național de investiții străine directe în 2016 au fost atrase de regiune, potrivit datelor Băncii Naționale a României. O explicație este dată de lipsa infrastructurii rutiere. „Anul trecut, Moldova, care înseamnă peste 20% din suprafaţa ţării, a primit un umilitor 2,3% din bugetul naţional de investiţii al Ministerului Transporturilor”, arată reprezentanții MDM. Totodată, un raport al Băncii Mondiale, publicat în 2017, arată că „atunci când traficul zilnic pe un drum depășește valoarea de 15.000 de autovehicule (care, cel mai adesea, includ fluxurile de tranzit și nu doar fluxurile de navetiști), se recomandă ca drumul respectiv să fie up-gradat la o autostradă. Acest lucru indică în sine că toate orașele care atrag forță de muncă din județele învecinate (cum sunt cazul Iașiului, Bacăului, Sucevei sau Galațiului, n.r.) vor necesita o îmbunătățire a conectivității lor metropolitane”.

Principalele sectoare industriale sunt concentrate în câteva orașe (Iași, Bacău, Suceava și Galați) și includ: textile; IT & C (inclusiv mass-media noi); agroalimentar; biotehnologie; industrie metalurgică; prelucrarea lemnului / mobilierul și turismul au un potențial de dezvoltare important, dar sunt exploatate insuficient.

La nivel regional, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare au scăzut până în 2014, dar au crescut cu o rată mai mare în 2015, ajungând la 70,5 milioane de euro. Aceasta reprezintă 0,44% din PIB (majoritatea acestor cheltuieli se fac în județele Iași, Suceava și Neamț), mai mică decât media națională de 0,49% și mult mai mică decât media UE-28 (2,04%), arată datele Eurostat. În regiune există numeroase unități de cercetare: unități de cercetare-dezvoltare, universități, stații de cercetare și dezvoltare agricole și entități private. Este de remarcat dezvoltarea înregistrată în ultimii ani de către centrele de cercetare și excelență din universitățile din regiune, recunoscute de Consiliul Național pentru Cercetare Științifică în Învățământul Superior (CNSIS) în programul guvernamental CEEX (Programul de excelență în cercetare). În perioada 2010-2014 au fost desfășurate activități de înființare a 8 clustere în regiune, în următoarele domenii: îmbrăcăminte, textile, media și TIC, imagistică medicală, biotehnologie, turism, industrii creative și construcții.

Crește numărul angajaților cu înaltă pregătire

Salariile arată relativ bine, cu venituri medii apropiate de cele înregistrate la nivelul țării, dar această statistică este influențată de numărul mare de angajați la stat, cărora le-au crescut câștigurile în ultimii ani. La nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Est, câştigul salarial mediu net lunar a fost de 2.267 de lei/salariat (adică la 2/3 din valoarea aceluiași indicator înregistrată în București), conform datelor CNP. Cel mai mare nivel al câştigului salarial mediu net lunar s-a înregistrat în județul Iași, de 2.542 de lei și cel mai mic în județul Neamț, de 2.048 de lei. În județele Galați și Vrancea, câştigul salarial mediu net lunar a fost de 2.150 de lei, respetiv de  2.053 de lei.

Numărul angajaților din sectorul de înaltă tehnologie a crescut în perioada 2010-2015 (de la 10.900 la 21.300), scăzând în anii următori, ajungând la 15.800 de angajați în 2017. Aceasta reprezintă 6,2% din ocuparea forței de muncă din România în acest sector și 1,0% din totalul ocupării forței de muncă, care este sub media națională de 3,0% și media UE-28 de 4,0% (Eurostat, 2018). Populația cu studii superioare din regiune fluctuează de-a lungul anilor, ajungând la 26,3% în 2017 (Eurostat, 2018). Aceasta este sub media națională (25,6%) și mult sub media UE-28 de 39,1%. Cererile de brevet EPO plasează regiunea sub media națională de 3.002, cu 1.50 aplicații pe milion de locuitori în 2012 (Eurostat, 2018).

În 2017, 97% din gospodării au avut acces la internet la domiciliu, care este egal cu media națională (Eurostat, 2018).

Același raport al Băncii Mondiale citat anterior plasează zona metropolitană Iași (cu 80,4%)  între primii opt poli de dezvoltare ai României (al șaptelea, după București 203,2%, Constanța – 170,9%, Cluj – 149,9%, Timișoara – 147%, Brașov – 145,8% și Ploiești -138,7% și înaintea Craiovei – 68,8%) măsurat ca PIB pe persoană ocupată comparativ cu media națională (în euro pe persoană angajată, media națională = 100).

Inovator modest

Conform Tabloului de Inovare Regională 2017, regiunea Nord-Est a României este un „Inovator modest”, performanța inovării scăzând semnificativ în timp. Analiza RIS 2017 permite identificarea celor mai bune și mai slabe performanțe din regiune. Indicele regional de inovare (RII) în anul 2017 a fost de 0,105 (o variație de -20,7 RII între 2011 și 2017), situându-se la 69,5% față de media României și la 23,0% față de media UE.

Cu un scor mediu de 0,135, regiunea Nord-Est a României are cele mai bune performanțe în următorii indicatori:  exporturi de producție de tehnologie medie și de înaltă tehnologie (scor normalizat de 0,460, 77% față de media României); cele mai numeroase publicații științifice (scor normalizat de 0,328, 91% față de media României și 60% față de media UE); și cheltuielile pentru sectorul cercetării și dezvoltării din sectorul public (scor normalizat de 0,298, 100% față de media din România și 55% față de media UE).

Slăbiciunile regiunii, pe de altă parte, sunt legate de indicatorii privind: IMM-urile inovatoare care colaborează cu alții (scor normalizat de 0,005); inovații de produs / proces (scor normalizat de 0,019); și IMM-urile inovatoare in-house (scor normalizat de 0,020).

PIB-ul în UE* în 2016 (pe regiuni, conform Eurostat 2018)

Inner London-West 611%
Luxemburg (înregistrat ca o singură regiune)


258%

Regiunea Sud și Est din Irlanda (unde se află capitala Dublin)

217%

Regiunea Bruxelles-Capitale (Bruxelles Hoofdstedelijk Gewest)

200%

Regiunea Vienei

153,54%

Regiunea Bratislavský kraj (cu capitala Slovaciei, Bratislava)

184,02%

Slovenia (înregistrată ca o singură regiune)

98,73%

Regiunea Közép-Magyarország (ce include Budapesta)

102,23%

Regiunea București-Ilfov

138,67%

Regiunea Nord-Est

35,51%

Regiunea Sud-Est

49,88%

Regiunea Sud-Muntenia

46,06%

Regiunea Sud-Vest Oltenia

42,37%

Regiunea Vest

60,42%

Regiunea Centru

54,2%

Regiunea Nord-Vest

51,22%

*calculat la paritatea puterii de cumpărare (PPC) din media UE

Moldova, date generale Regiune istorică ce acoperă estul României, Moldova este compusă din Regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu șase județe: Suceava, Neamţ, Bacău, Vaslui, Iaşi și Botoşani) și din alte două județe (Vrancea și Galați) care aparțin Regiunii de dezvoltare Sud-Est. Cu o suprafață de 46.179 kmp (19,37% din suprafața României), ea cuprinde un număr de 55 de centre urbane și 630 de comune cu 2.925 de sate. La 1 iulie 2017, cele opt județe ale Moldovei totalizau o populație de 4.256.253 locuitori (21,68% din populația României), regiunea de dezvoltare Nord-Est, cu un număr de 3.239.612 locuitori, fiind cea mai mare și cea mai populată din România (conform Eurostat, 2018).

UrbanizareDatele cuprinse într-un raport al Băncii Mondiale, publicat în 2017 – MAGNET CITIES: Migration and Commuting in Romania – arată că existența unor zone urbane dezvoltate au o mare influență asupra creșterii economice. „De obicei, un număr relativ mic de orașe generează o cotă covârșitoare din producția și creșterea economică a unei zone. În UE, 28 de orașe principale generează aproximativ 23% din PIB-ul UE (contabilizând 7,8% din populația UE), în timp ce 228 de orașe secundare sunt responsabile pentru 40% din PIB-ul UE (cu doar 15% din totalul populației UE). Acestea sunt principalele motoare economice ale UE, și cu cât ele performează mai bine, cu atât economia UE în ansamblul ei merge mai bine. Acest model este valabil chiar și atunci când privim individual țările UE, indiferent de nivelul lor de dezvoltare. Astfel, în toate țările UE, de la cele mai dezvoltate (de exemplu, Germania, Franța, Marea Britanie) la cele mai puțin dezvoltate (de exemplu, România, Bulgaria), orașele principale și secundare cuprind între 10% -30% din populația totală și generează aproximativ 50% -70% din PIB. Mai mult, când privim spre zonele funcționale urbane ale acestor orașe (zonele metropolitane), imaginea este chiar mai clară. De exemplu, în România, zonele urbane funcționale ale Bucureștiului și ale celor 40 de capitale județene generează 90% din veniturile firmelor din România.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele