După ce primarii din patru orașe au pus bazele Alianței Vestului, destinată dezvoltării Transilvaniei și Banatului, a venit rândul Moldovei să se revolte față de centralism și de modul în care sunt folosiți de la București banii pentru dezvoltarea regiunilor. Personalități ale societății civile din opt județe ale Moldovei, regiune cu patru milioane de locuitori, au lansat la Iași un manifest prin care cer descentralizarea administrativă, pentru ca interesele regionale să fie puse în acord cu cele naționale. Principala nemulțumire a autorilor manifestului este faptul că Moldova a fost marginalizată de politicile făcute în Capitală. Asociația „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” are ca membri persoane cu experiență și competență profesională în domeniile economiei, antreprenoriatului, științelor juridice, administrației, istoriei, geografiei sociale.
„Moldova de azi este subdezvoltată economic și fără voce politică pentru că e reprezentată în Capitală de politicieni mediocri și obedienți, care nu s-au solidarizat niciodată pentru a apăra interesele celor 4 milioane de alegători. Politicieni care votează fără greș în conformitate cu linia partidului centralist, nu cu nevoile și cu interesele alegătorilor lor”, spun autorii manifestului. Ei vor să devină «vocea clară, articulată», care să protejeze interesele regiunii în relația cu autoritățile. «Credem că este timpul ca marile regiuni ale României să capete voce politică și putere administrativă pentru a relansa dezvoltarea țării, ținută acum pe loc de un hipercentralism ineficient, paralizant și antinațional», spun inițiatorii mișcării.
Pregătiți să dea guvernul în judecată
Pentru susținerea cauzei lor, autorii manifestului iau în calcul toate formele de protest posibile și sunt deciși să dea guvernul în judecată, dacă acesta va continua să țină Moldova în subdezvoltare, spune istoricul Dorin Dobrincu, unul dintre inițiatori, într-o discuție avută cu Reporter Global.
Autorii mișcării, ale cărei baze au fost puse, luni, la Iași, vor să demonteze mitul negativ al Moldovei asistate, arătând că, dimpotrivă, dezvoltarea celorlalte regiuni s-a făcut din banii județelor din Moldova, atâta vreme cât datele Institutului Național de Statistică arată că, în perioada 2012-2015, de exemplu, Regiunea Nord-Est a livrat bugetului central cu 10 miliarde de lei (2,3 miliarde de euro) mai mult decât a primit înapoi prin realocări. Ei critică faptul că procesul de regionalizare, pus în dezbatere publică în 2013, a fost abandonat de administrația de la București fără nicio explicație. Regionalizarea, spun ei, ar fi permis în acești ani accesarea dinspre regiuni a fondurilor europene pentru infrastructură, de care Moldova are stringentă nevoie.
Dezvoltarea României trebuie să fie rezultanta eforturilor marilor comunități regionale, atrag atenția fondatorii mișcării. Pe scurt, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei propune un model național de descentralizare administrativă și de punere în acord a intereselor regionale cu obiectivele dezvoltării naționale. Regiunile României trebuie, în plus, să se dezvolte simultan și echilibrat, pentru că dezechilibrele nasc tragedii, reacții extreme, pericole greu de anticipat, avertizează autorii mișcării.
Cine sunt și ce vor
Asociația „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” s-a constituit anul trecut și a reunit persoane implicate în acțiunile de susținere a autostrăzilor pentru Moldova și în cele de recuperare a patrimoniului memorial al Moldovei, ocazie cu care au conștientizat că lipsa descentralizării „este o problemă în ceea ce privește România în ansamblu”, spune istoricul Dorin Dobrincu.
Decizia de la centru nu are legătură cu interesul comunităților locale, spune istoricul, lucru dovedit inclusiv în cazul construcției de autostrăzi, mai bine spus, al lipsei lor totale: niciun kilometru de autostradă nu a fost construit în această regiune, nu a fost făcut nici măcar un studiu de fezabilitate. Fie și numai acest detaliu, spune istoricul, este de natură să dea indicii despre natura păguboasă a ultracentralismului în raport cu întreaga Moldovă, ținută astfel în izolare. Lipsa infrastructurii are ca principale cauze, în opinia sa, dezinteresul și incompetența celor care fac politicile de la centru, care repartizează banii și stabilesc prioritățile proiectelor de investiții după o logică fără legătură cu dezvoltarea pe termen lung a unei regiuni esențiale strategic. Rezultatul acestor politici se traduce prin inechități în alocările bugetare care adâncesc, sistematic, decalajul dintre Moldova și regiunile cu creștere economică peste media țării. În 2018, Moldova – care înseamnă peste 20 % din suprafața țării – a primit doar 2,3% din bugetul național de investiții al Ministerului Transporturilor. La decăderea zonei contribuie și fenomenul migrației: unu din trei emigranți români este din Moldova, adică 25% din populația zonei, mult peste media națională, care este de 10%. Orașe mari sau județe întregi, precum Galațiul sau Botoșaniul, sunt condamnate la izolare și declin accelerat pentru că nu-și pot conecta motoarele economice la cele ale regiunii. Și nu o pot face pentru că nu există conexiuni de transport adecvate și politici regionale care să le valorifice inteligent resursele, creativitatea, potențialul, este de părere Dorin Dobrincu.
Din aceste motive, spune el, descentralizarea este unica soluție pentru dezvoltarea Moldovei, iar descentralizare, în opinia sa, nu înseamnă izolare, rupere de restul țării, ci administrare modernă, rapidă, eficace.
Pașii următori
Pentru următoarele luni, mișcarea va realiza un raport privind starea Moldovei, care va fi dat publicității în următoarele patru-cinci luni. Pe de altă parte, fondatorii mișcării vor susține acțiuni de informare și conștientizare, atât cu cetățenii din Moldova, cât și din restul țării, transformându-se în avocați pledanți ai interesului regiunii. Conferințele itinerante vor fi susținute sub titulatura „În numele Moldovei”. Următorul pas va fi monitorizarea instituțiilor statului, pe care vor pune presiune, în special asupra Guvernului României, căruia i se va cere să-și țină promisiunile, în caz contrar urmând să fie acționat în justiție. Printre proiectele vizate se află și Autostrada 8 Ungheni-Tg. Mureș, votată de parlament cu o majoritate covârșitoare și promovată de președinte. Dacă guvernul nu alocă bani pentru studiul de fezabilitate în 2019”,atunci ne vom ține promisiunea de a-l acționa în justiție. Și nu este o vorbă goală”, spune istoricul Dorin Dobrincu. Alături de el, se află criticul și istoricul literar Alexandru Călinescu, precum și alte 20 de personalități din Moldova.