Pentru agricultură, anul 2019 se anunță unul dificil, după ce, în 2018, România a înregistrat producții-record la porumb și floarea-soarelui, ocupând primele locuri  la nivel european. Seceta din toamnă i-a pus însă în dificultate pe mulți agricultori, aceștia  nereușind să mai recupereze mare parte din ce au cultivat, întrucât precipitațiile, acolo unde s-au înregistrat, au venit prea târziu sau au fost insuficiente pentru a acoperi deficitul mare de apă din sol. „Va fi un an dificil. Mare parte din culturile din toamnă nu au răsărit. Să vedem ce se întâmplă în primăvară. Prognoza pentru culturi este de 50% – 50%”, a declarat, pentru Reporter Global, președintele Pro Agro, Emil Dumitru.

Terenurile agricole au fost lucrate cu dificultate în toamna anului trecut, pentru că lipsa de apă a dus la întărirea solului și, implicit, la creșterea costurilor cu motorina. În condițiile de secetă pedologică extremă înregistrată, culturile nu au răsărit, cele mai afectate fiind grâul și rapița. Efectele negative ale secetei se vor vedea în producțiile agricole din 2019, pentru care există riscul să fie mai mici, în unele cazuri chiar cu 50%. Condițiile climatice extreme din ultimii ani afectează din ce în ce mai mult agricultura și nu doar pe cea din România. Tocmai de aceea, și viitorul buget al UE va pune accent pe finanțarea măsurilor în care condițiile de mediu sunt o componentă importantă. Dacă la cultura de rapiță din toamnă pierderile de producție ar putea ajunge și la 70%, e posibil ca și producția de porumb să fie afectată, nu doar de condițiile climatice. „La porumb, dacă nu se va mai permite folosirea neonicotinoidelor (interzisă de UE de la finalul anului 2018, din cauza efectelor devastatoare pe care aceste subtanțe le au asupra albinelor), vor fi probleme foarte mari pentru că fermierii se confruntă cu atacuri masive din partea unor insecte, care s-au adaptat foarte bine și la alte tratamente nu mai răspund”, declară Emil Dumitru. Problemele agriculturii românești nu țin însă doar de condițiile climatice sau de dăunători, ci și de impotența guvernanților de a crea politici din care și fermierii să aibă de câștigat, nu doar comercianții. „Atâta timp cât între producători și comercianți sunt discrepanțe atât de mari, singurii care câștigă sunt comercianții”, afirmă președintele Pro Agro.

Bugetul mai așteaptă

Bugetul de stat încă nu a fost aprobat și nu se știe concret pe ce mizează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în acest an. Singurele informații sunt cele făcute publice de ministrul de resort, Petre Daea. Potrivit acestuia, instituția pe care o conduce va începe, în 2019, programe noi în zona de investiții și se așteaptă promulgarea Legii privind programul pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură și industria alimentară și se va trece la „zootehnizarea agriculturii”. De asemenea, se va derula un program pentru susținerea activității de reproducție în sectorul creșterii suinelor și va fi susținută activitatea de reproducție, incubație sau de creștere în sectorul avicol. La irigații, pe lângă reabilitarea actualelor sisteme, (unele nu au fost în funcțiune de 20-25 de ani), ministerul a anunțat că se va axa și pe mărirea suprafețelor amenajate pentru irigații cu circa 600.000 ha având ca sursă de apă canalul Siret-Bărăgan, lacurile hidroenergetice și lacurile colinare.

Deficit comercial în creștere

În ciuda faptului că România obține de câțiva ani producții-record la porumb, floarea-soarelui, grâu, fiind un jucător important și pe piața europeană a rapiței, deficitul comercial cu produse agroalimentare se adâncește de la an la an. Nu va face excepție nici anul 2019. „Vom avea în continuare probleme cu deficitul comercial cu produse agroalimentare. Acest deficit se va adânci. Nu reușim să ne producem produsele de care avem nevoie. Sumele alocate prin PNDR pentru procesare s-au cam epuizat. Să vedem în anii următori ce vor produce investițiile care au fost finanțate”, declară Emil Dumitru.

Conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), România a înregistrat în 2017 un deficit de 853,9 milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare, în creștere cu 53% față de 2016, când a înregistrat un deficit de 557,4 milioane de euro. În primele nouă luni din 2018, România a importat produse agroalimentare de 5,21 miliarde de euro și a exportat de numai 4,45 miliarde de euro. Astfel, deficitul s-a majorat cu 79,34%, la 757,34 milioane de euro, față de 422 de milioane, cât se înregistrau în 2016. Anii 2013 şi 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv de 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente şi produse agricole, însă în anul 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane de euro.