München: Oficial, nu ne înțelegem

Anul trecut, Conferința de Securitate de la München a fost scena unei confruntări dure între Rusia și Occident, cu un discurs acuzator al ministrului de externe Serghei lavrov și replici pe măsură. De data aceasta, s-a făcut remarcată falia transatlantică.

Diferențele de abordare dintre Europa și America s-au văzut și din avion. Dosarul nuclear iranian, politicile în domeniul schimbărilor climatice, comerțul internațional sau angajamentul față de NATO au fost tot atâtea teme de divergență.  

Cancelara germană Angela Merkel s-a reafirmat la München drept unul dintre principalii apărători ai ordinii internaționale tradiționale, bazată pe principiile multilateralismului și comerțului deschis. Ea a avertizat cu privire la dezintegrarea structurilor politicii internaționale, făcând apel la reconsolidarea parteneriatului transatlantic.

Cine să pună piesele în puzzle?

„Arhitectura per total a lumii așa cum o știm este acum un puzzle care, dacă doriți, s-a dezintegrat în mai multe părți mici. Trebuie să ne gândim la structuri integrate și la interdependențe. (…) Avem nevoie de NATO ca o ancoră a stabilității într-o mare furtunoasă. Avem nevoie de alianță ca o comunitate a valorilor comune. Nu ar trebui să uităm niciodată că NATO a fost fondată nu doar ca o alianță militară, ci și ca o alianță a națiunilor cu valori comune; a națiunilor care împart aceleași valori cu privire la drepturile omului și democrația”, a precizat Merkel.

Merkel a pus, de asemenea, la îndoială decizia președintelui american Donald Trump de a-și retrage trupele din Siria și Afganistan.

Problemele comerțului global nu puteau lipsi din discursul cancelarei, care a insistat cămașinile germane nu reprezintă un pericol pentru Statele Unite, așa cum susținea președintele Donald Trump.

„Suntem mândri de mașinile noastre și așa trebuie să fim”, a declarat Merkel, adăugând că multe sunt vândute în SUA și exportate în China.

„Dacă acest lucru este văzut ca fiind un pericol la adresa securităţii SUA, suntem șocați”, a precizat Merkel, la Conferinţa de Securitate de la München, în aplauzele publicului.

Da altfel, Merkel a stârnit în mai multe rânduri ovații și ropote de aplauze. De exemplu, atunci când, după ce a deplâns destrămarea ordinii tradiționale, a fost întrebată de organizatorii conferinței cine ar trebui să mute piesele pe tabla de puzzle. „Doar noi toți, împreună”, a răspuns, în aplauzele puternice ale asistenței – cu două excepții, vicepreședintele american Mike Pence şi Ivanka Trump.

Controversa iraniană

Vicepreședintele american Mike Pence a cerut din nou Uniunii Europene să se retragă din acordul nuclear încheiat cu Iranul, din care Statele Unite s-au retras anul trecut. Cererea vicepreședintelui american vine în momentul în care statele membre UE se pregătesc să pună în aplicare mecanismul de plată european menit să permită continuarea tranzacțiilor comerciale între Uniunea Europeană și Iran, în ideea de a ocoli sancțiunile americane.

Europenii lucrează încă din septembrie la crearea mecanismului care ar institui un fel de sistem de troc, vizând să evite tranzacții monetare în dolari.

Mecanismul, cunoscut ca Instex, a fost deja lansat, într-o primă formă, de Germania, Franța și Marea Britanie, la sfârșitul lunii ianuarie.

Evident, la Conferința Securității de la München, Berlinul a respins îndemnul lui Pence ca europenii să rupă acordul nuclear cu Iranul.

Fără acest acord, „regiunea nu va fi mai sigură și ar face, în realitate, încă un pas către o confruntare deschisă, a spus la München șeful diplomației germane, Heiko Maas.

„Împreună cu britanicii, francezii și cu toată Uniunea Europeană, noi am găsit un mijloc prin care Iranul să rămână în acordul nuclear. Iar obiectivul nostru rămâne – fără arma nucleară –, tocmai pentru că Iranul ar destabiliza regiunea.

În opinia europenilor, Iranul respectă acordul din 2015, care ridică sancțiunile economice în schimbul unui angajament al Teheranului de a se limita la o industrie nucleară cu aplicație strict în sfera civilă. Pentru Angela Merkel, scopul este comun cu cel al Americii: acela ca Iranul să nu se doteze cu bomba nucleară.

„Singura întrebare este cum ne atingem obiectivul comun (…) Facem aceasta punând capăt acordului sau folosind mica pârghie pe care o mai avem? Aceasta este o chestiune tactică”, a mai spus Merkel.

Gazul, Rusia și problema dependenței

Un punct de controversă l-a constituit și proiectul noului gazoduct Nord Stream 2, între Rusia și Germania. Statele Unite au criticat în mai multe rânduri planurile Germaniei și Rusiei de a transporta gaz direct prin Marea Baltică, ocolind Ucraina și Polonia. Varșovia, mai ales, vede o amenințare strategică în această înțelegere directă germano-rusă, peste capul altor state membre ale UE și NATO.

Președintele Donald Trump a acuzat Germania că este pe cale să devină „captivă” față de Rusia, din cauza dependenței energetice de această țară.

Angela Merkel a respins, la München, acuzațiile președintelui american. „Dacă în timpul Războiului Rece (…) am importat mari cantități de gaz rusesc, nu înțeleg de ce vremurile ar trebui să fie mult mai grele astăzi, așa încât putem spune: Rusia rămâne un partener. Vrem să facem Rusia dependentă doar de China? Este acesta interesul nostru european? Nu cred acest lucru”, a spus șefa guvernului german.

Angela Merkel a afirmat că ar fi o greșeală ca Rusia să fie exclusă politic. „Din punct de vedere geostrategic, Europa nu poate avea un interes în tăierea tuturor relațiilor cu Rusia”, a afirmat ea.

Donald Trump a insistat în mai multe rânduri că Germania ar trebui să cumpere gaz lichefiat din Statele Unite, însă costurile ridicate ar pune mari probleme de competitivitate economiei germane, care este și motorul Uniunii Europene.

Cum vede lumea președintele român

Președintele Klaus Iohannis, invitat al conferinței, a pledat pentru întărirea alianței transatlantice și pentru depășirea „animozităților temporare”. România are mare nevoie de umbrela de securitate a Statelor Unite și NATO, într-un context regional tensionat. În același timp, România este extrem de dependentă de finanțările europene și de oportunitățile pieței unice.

Potrivit președintelui român, Bucureștiul sprijină ferm o coeziune crescută pe flancul estic al UE și NATO, de la nord la sud. „Regiunea Mării Negre, unde provocările la adresa mediului de securitate sunt în creștere (…), are nevoie de o prezență NATO mai accentuată”, a atras atenția Iohannis.

Sistemul internațional multilateral se află sub o presiune crescândă, iar adaptarea sa la noile realități este probabil cea mai mare provocare, a subliniat Klaus Iohannis, apreciind că răspunsul este mai multă coeziune din partea statelor membre și a instituțiilor europene. 

Președintele român a pledat pentru un angajament european sporit în materie de securitate.

„Eforturile noastre ar trebui să aibă drept rezultat reînnoirea angajamentului față de NATO și de Națiunile Unite. Pe aceste linii de acțiune, un input consolidat din partea Uniunii Europene la securitatea internațională va aduce noi garanții partenerilor noștri strategici, acelor parteneri de care avem nevoie pentru a fi eficienți și credibili. Iar acest lucru duce la întrebarea – este acesta momentul potrivit pentru a fi mai ambițioși? (…) Trebuie să evităm inițiative care sugerează competiția transatlantică și să ne concentrăm pe construirea unui consens mai puternic pe problemele pe care trebuie să le rezolvăm împreună. Complementaritatea și evitarea dublării între Uniunea Europeană și NATO sunt cuvintele-cheie ale acestui demers”, a spus Klaus Iohannis.

El a subliniat că anul acesta se vor marca împlinirea a 70 de ani de la fondarea NATO și 20 de ani de cooperare europeană în domeniul securității și apărării. Iar Summitul informal de la Sibiu, din 9 mai, va fi „un bun prilej să transmitem un mesaj de unitate, de angajament proeuropean și să proiectăm o perspectivă pozitivă pentru viitorul Uniunii Europene”.

În marja conferinței, președintele Iohannis s-a întâlnit cu vicepreședintele american Mike Pence. „Am reiterat importanța Parteneriatului nostru Strategic şi consolidarea în continuare a relaţiei transatlantice”, a scris Iohannis pe Twitter, la finalul întâlnirii. Tot sâmbătă, şeful statului a avut o întrevedere cu Manfred Weber, preşedintele Grupului PPE din Parlamentul European.

„Nu în ultimul rând, Vicepreşedintele SUA a mulţumit pentru decizia recentă a Preşedintelui Klaus Iohannis de recunoaştere a lui Juan Guaidó ca preşedinte interimar al Venezuelei. Cei doi înalţi oficiali au mai abordat şi alte teme de actualitate internaţională”, a comunicat Administraţia Prezidenţială. 

„O discuţie foarte bună cu preşedintele Klaus Iohannis privind mandatul României la preşedinţia UE. De asemenea, UE trebuie să-şi asume responsabilitatea şi la scară globală: avem şansa de a vorbi pe o singură voce”, a scris, la rândul său, Weber, pe Twitter.

SUA transmit Uniunii Europene să îl recunoască pe Juan Guaido drept preşedintele legitim al Venezuelei

Uniunea Europeană trebuie să îl recunoască pe Juan Guaido, liderul opoziţiei şi preşedintele Parlamentului din Venezuela, drept preşedintele legitim al ţării, a afirmat vicepreşedintele american, Mike Pence, sâmbătă, în discursul său de la Conferinţa de Securitate de la München, punând astfel presiune ca nu doar guvernele individuale, ci şi blocul european să aibă o poziţie comună privind criza de la Caracas, scrie Reuters.

Pence a afirmat că Guaido, care s-a autoproclamat preşedinte interimar şi a câştigat susţinerea SUA şi a comunităţii internaţionale pentru a-l înlocui pe preşedintele Nicolas Maduro, merită ca „restul lumii” să îl recunoască oficial şi l-a numit pe Maduro drept un dictator care trebuie să se retragă.

„Este timpul pentru restul lumii să facă un pas înainte. Din nou, lumea veche poate lua o poziţie pentru susţinerea libertăţii în lumea nouă .. Astăzi facem apel la Uniunea Europeană să ia o poziţie şi să susţină libertatea prin a-l recunoaşte pe Juan Guaido drept singurul preşedinte legitim al Venezuelei”, a precizat Pence.

Guaido s-a autoproclamat preşedinte în ianuarie, susţinând că alegerile câştigate de Maduro în 2018 nu au fost legitime şi astfel preşedintele socialist nu este unul legitim. Însă Maduro beneficiază în continuare de susţinerea armatei ,dar şi de cea a Rusiei, Turciei sau Chinei.

Pence vizitează prima oară fostul lagăr Auschwitz, împreună cu cuplul prezidenţial polonez şi Jared Kushner

Vicepreşedintele american Mike Pence a vizitat, vineri, împreună cu preşedintele polonez Andrzej Duda, cu ginerele şi cu unul dintre consilierii preşedintelui Donald Trump, Jared Kushner, fostul lagăr nazist de exterminare Auschwitz, transformat în memorial, unde a văzut un vagon de tren, crematorii şi părul unor victime, tot atâtea mărturii copleşitoare ale răului ce a cuprins Europa secolul trecut, relatează The Associated Press.

OSWIECIM, POLAND – FEBRUARY 15: U.S. Vice President Mike Pence (C-L), Second Lady Karen Pence, Polish President Andrzej Duda, and Polish First Lady Agata Kornhauser-Duda visit the Auschwitz-Birkenau concentration camp memorial on February 15, 2019 in Oswiecim, Poland. Pence is in Auschwitz following his participation in the recent Ministerial to Promote a Future of Peace and Security in the Middle East that took place in Warsaw. Auschwitz was among the most notorious of the Nazi concentration camps and was used by the Nazis to murder Jews on a mass scale. (Photo by Sean Gallup/Getty Images)

Aceasta este prima vizită a lui Pence, un creştin conservator, în locul în care forţe naziste au ucis 1,1 milioane de persoane, majoritatea evrei, dar şi polonezi şi romi, între alţii, în timpul ocupaţiei naziste a Europei de Est, în cursul celui de-al Doilea Război Mondial.

Pence şi soţia sa, Karen, au fost însoţiţi de către Andrzej Duda şi de Prima Doamnă poloneză, Agata Kornhauser-Duda.

Ei şi-au început vizita intrând pe jos pe poarta pe care scrie „Arbeit Macht Frei” („Munca te eliberează”). S-au oprit şi s-au întors, pentru a poza pentru jurnalişti.

Pence a vizitat o sală în care este expus păr uman şi lucruri personale ale victimelor, după care a depus o jerbă la Zidul Morţii, în curte, unde erau executaţi deţinuţii. Multe dintre persoanele executate aici au fost polonezi din cadrul Rezistenţei faţă de ocupaţie.

Cele două cupluri au depus jerbe împreună. Cuplul Pence s-a ţinut de mână, iar vicepreşedintele a aşezat o banderolă cu mesajul „din partea poporului Statelor Unite ale Americii”.

Kushner a făcut parte dintr-un al doilea grup, care s-a apropiat după aceea de zid şi a depus jerbe.

În a doua parte a vizitei, ei au vizitat lagărul vecin Birkenau, locul unde au fost asasinaţi evrei din întreaga Europă. Pence a îngenuncheat şi şi-a înclinat capul, punând o mână pe un vagon roşu, pe o linie pe care erau aduşi la moarte evrei.

Cele două cupluri au depus, de asemenea, lumânări la un memorial dedicat victimelor Holocaustului, unde Pence a purtat o kippa evreiască. Marele rabin al Poloniei a spus o rugăciune pentru morţi.

Pence a vizitat lagărul la o zi după ce a vizitat, de asemenea, locuri de comemorare a suferinţei îndurate de evrei şi de poporul polonez la Varşovia, în timpul războiului.

Această vizită are loc în contextul în care Pence a acuzat Marea Britanie, Franţa, Germania şi întreaga Uniune Europeană că încearcă să ocolească sancţiunile americane impuse Iranului şi a îndemnat UE să urmeze exemplul administraţiei Trump şi să se retragă din acordul în dosarul nuclear iranian, încheiat în 2015 la Viena.

În discursul pe care l-a susţinut la Conferinţa de la Varşovia privind Orientul Mijlociu, Pence a acuzat Iranul că promovează în mod deschis alt Holocaust”.

Pence se află într-un turneu de patru zile în Europa, în care s-a întâlnit cu militari polonezi şi americani în Polonia şi a participat la Conferinţa de la Varșovia privind Orientul Mijlociu, care s-a încheiat joi. Ultima etapă a turneului său este Conferinţa Securităţii de la München, în Germania.

Kushner, un consilier de rang înalt al lui Trump în probleme legate de Orientul Mijlociu, i-a informat pe participanții de la Conferința de la Varșovia cu privire la un plan de pace israeliano-palestinian. Niciun detaliu al planului nu a fost făcut public.

Comentarii