NEW YORK TIMES: România insistă să fie tratată ca un membru cu toate drepturile al UE

90
8 minute de lectură
Foto: Bogdan Cristel

Bucureşti, România. La peste 12 ani de la aderarea la UE, românii devin tot mai morocănoşi.

România a încheiat cu succes o preşedinţie de şase luni a UE, prima în acest rol, şi a făcut progrese considerabile pe calea integrării în UE. Oficialităţi române au funcţii importante la Bruxelles, inclusiv Mircea Geoană care de curând a fost numit în calitate de vicesecretar general al NATO, fiind prima persoană din fostul Bloc estic care deţine acest post.

Dar mulţi din România şi Bulgaria, care au aderat ambele la UE în 2007, au senzaţia că rămân sub observaţie, fiind consideraţi cetăţeni de clasa a doua. Nu li s-a permis să intre în zona Schengen a călătoriilor fără paşaport şi se află încă într-un program special de monitorizare a corupţiei.

Românii recunosc persistenţa problemelor de corupţie şi a oligarhiei – în definitiv, bărbatul cândva considerat a fi cel mai puternic politician din ţară, Liviu Dragnea, şeful celui mai mare partid, al social-democraţilor, ispăşeşte o pedeapsă cu închisoarea pentru abuz în funcţie.

Dar ei argumentează că România face progrese considerabile şi că primirea în zona Schengen nu ar trebui să depindă de problemele de corupţie.

Ţara are frontiere lungi, dar a investit din greu în protecţia lor, iar românii tind a gândi că au la fel de mult dreptul de a face parte din spaţiul fără paşapoarte Schengen ca şi membri de felul Ungariei, care are probleme similare cu corupţia şi despre care se apreciază că încalcă mai grav statul de drept, ca să nu mai vorbim de Norvegia şi Islanda, care nici măcar nu sunt membri ai UE.

Comisia Europeană a apreciat că România şi Bulgaria au întrunit toate condiţiile tehnice necesare pentru primirea deplină în Schengen încă din 2011. Nicio altă ţară despre care s-a considerat că a îndpelinit condiţiile nu a fost ţinută pe dinafară.

“Considerăm că este o discriminare”, a spus George Ciamba, ministrul român al afacerilor europene într-un interviu. “Noi am dat dovadă de solidaritate în timpul crizei migraţiei şi am preluat oameni veniţi cu bărcile, din Malta, şi noi ne aşteptăm ca această solidaritate să ne fie întoarsă”.

Dar criza migraţiei a complicat lucrurile, a spus el, remarcând că “corectitudinea politică înseamnă acum că poţi fi mai drastic cu colegii europeni”.

Dl Geoană, vicesecretarul general al NATO desemnat şi fost ministru de externe, califică chestiunea Schengen drept “o problemă profund politică” presărată cu prejudecăţi. Excluderea României “nu este doar incorectă ci şi ilogică – rutele migraţiei nu traversează România”, a spus el. Ţara a reuşit cu succes să-şi protejeze graniţele, a adăugat el, blocând o mare parte a traficului între mafiile ruseşti şi italiene.

Problema are conotaţii mai adânci, a spus dl Geoană: “Este asociată cu romii şi românii din Europa. Există prejudecăţi aici şi asta ne dăunează. Cu trei până la patru milioane de români care lucrează în străinătate, ai nevoie de un ţap ispăşitor.”

Mulţi din aceşti muncitori sunt români tineri, cu studii temeinice care caută o viaţă mai bună în alte părţi din Europa. Ei trimit bani acasă – o contribuţie importantă – dar pe măsură ce economia se îmbunătăţeşte, oficialităţile îşi exprimă speranţa că nevoia de forţă de muncă mai bine instruită şi rata scăzută a şomajului îi vor stimula pe oameni să se întoarcă.

Totuşi, România este un dezastru politic de mai mulţi ani. Un incendiu ucigaş dintr-un club de noapte, petrecut în 2015, care a antrenat demonstraţii uriaşe a dat jos guvernul şi protestele au reizbucnit faţă de corupţia instituţională şi ceea ce mulţi consideră a fi eforturile de subminare a sistemului judiciar, inclusiv prin revocarea Laurei Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA, în iulie 2018. Apoi a venit căderea dlui Dragnea şi ulterior prăbuşirea guvernului de coaliţie. Acum se aşteaptă ca dna Kovesi să devină primul procuror-şef public al blocului comunitar, în pofida obiecţiilor propriului ei guvern.

Toate acestea au avut un inevitabil impact la Bruxelles, chiar dacă oficialităţile europene au remarcat ascensiunea politicienilor mai tineri, mai liberali, mai proeuropeni care au avut rezultate bune la alegerile europene din mai. La acel scrutin, susţinerea pentru social-democraţi a scăzut la aproape jumătate şi s-a produs ascensiunea unei alianţe a două partide, USR şi Plus care a fost fondată de fostul comisar european Dacia Cioloş. Se aşteaptă o cursă strânsă la alegerile prezidenţiale din noiembrie.

Şi premierul Viorica Dăncilă s-a plâns de monitorizarea specială a corupţiei şi reformei judiciare, aplicată României şi Bulgariei de Comisia Europeană şi cunoscută ca Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Alţi membri relativ noi, cum este Croaţia, nu sunt supuşi unei astfel de supravegheri.

“Dacă MCV ar fi valabil pentru toate statele membre, atunci nu aş vorbi de un standard dublu”, a spus dna Dăncilă pentru ziarul britanic The Guardian, în iulie.

Dl Ciamba, ministrul afacerilor europene, s-a făcut ecoul acestor sentimente. “Noi nu avem probleme cu regulile cât timp li se aplică tuturor”, a spus el.

Monitorizarea specială ar fi trebuit să fie o măsură tranzitorie, dar rămâne în vigoare la 12 ani de la aderarea României şi Bulgariei la bloc.

Totuşi, comentând cel mai recent raport MCV din noiembrie, Frans Timmermans, pe atunci comisar european pentru statul de drept, a spus: “regret că România nu numai că şi-a blocat procesul de reformă, dar totodată a redeschis şi a regresat în chestiuni în care se făcuseră progrese în ultimii 10 ani”.

Corectarea acestui curs, a adăugat el, “este singura modalitate prin care România poate relua calea sa spre încheierea” procesului de monitorizare.

Dar unele state membre, zdruncinate de ascensiunea partidelor de extremă dreapta şi populiste şi de presiunile politice ale migraţiei, nu au niciun interes să permită intrarea României şi a Bulgariei în zona Schengen.

La summitul desfăşurat în martie la Sibiu, în România – manifestarea de marcă a preşedinţiei României la (Consiliul) UE – premierul Olandei, Mark Rutte a fost fără menajamente. Întrebat când va putea adera România la Schengen, el a spus: “Când veţi respecta statul de drept, democraţia. Şi în acest moment nu vă mişcaţi în direcţia cea bună”.

Cristian Ghinea, fost ministru al fondurilor europene şi membru al Parlamentului European din partea USR, a spus că aderarea la Schenghen are “o valoare simbolică”.

“Este această senzaţie că aderarea la UE nu este completă”, a spus el. Schengen este de asemenea important pentru afaceri şi pentru călătorii, a notat el, întrucât cetăţenii români şi camioanele româneşti trebuie să treacă prin controale de frontieră, ceea ce le complică participarea la piaţa unică a Europei.

Bianca Toma, analist la Centrul român de politici europene din Bucureşti, a spus că în pofida succesului preşedinţiei române a blocului, “încă mai există neîncredere în noii membri ai clubului”.

Dar România “face progrese în a deveni o ţară aşa cum doreşte UE”, a adăugat ea, remarcând: “din partea societăţii civile, a tinerilor, a celor cu conexiuni în străinătate, se manifestă o rezistenţă, o implicare şi un angajament semnificative pentru schimbarea părţii negative”.

“Dacă ne uităm numai la politicieni, putem deveni pesimişti”, a spus ea. “Dar ţara nu poate merge decât într-o direcţie.”

Dna Toma prevede că alegerile prezidenţiale din noiembrie vor confirma cotitura României spre politici mai liberale, care a fost semnalată la alegerile europene din mai. În vara anului 2020 vor urma alegeri locale, iar scrutinul parlamentar este programat în toamna aceluiaşi an.

“Vom vedea o schimbare importantă a peisajului politic”, a spus ea. “Nu spun că cei noi vor fi cu mult mai buni, dar vom scăpa de multe din vechile obişnuinţe”.

*Articol de Steven Erlanger. Sursa: RADOR

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele