Nivelul de radon, agent de mediu cancerigen, depășit într-o universitate din România

278
4 minute de lectură

Universitatea ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca este prima instituție de învățământ superior din România care și-a monitorizat nivelul de radon, agent de mediu cancerigen. În unele clădiri s-au înregistrat depășiri, transmite Mediafax.

Potrivit unui comunicat al UBB transmis, luni, măsurătorile specialiștilor au durat 3 luni și au vizat 60 de spații ale universității clujene.

„UBB a derulat un proiect pilot în România privind monitorizarea radonului în clădiri proprii, fiind astfel prima instituție de învățământ superior din țară care s-a aliniat legislației recent adoptate în acest domeniu în România. Specialiștii UBB au monitorizat, timp de 3 luni, concentraţia de radon într-un număr de 60 de spații dedicate procesului educaţional, cercetării și administrației. Pentru stabilirea nivelului concentrației de radon s-a aplicat metoda pasivă de măsurare, măsurătorile de depistare fiind urmate de măsurători active de control acolo unde valorea concentraţiei de radon a depășit nivelul de referinţă de 300 Bq/m3 stabilit prin legislație. În prezent, în cadrul Laboratorului Laboratorul de Încercări Radon <Constantin Cosma> (LiRaCC) se proiectează soluţii adecvate de remediere pentru spaţiile UBB în care a fost depăşit nivelul de referinţă”, se arată în comunicat.

Prorectorul cu cercetarea al UBB, Daniel David, susține că demersul se înscrie în programul UBB Goes Green, prin care universitatea clujeană dorește să contribuie nu doar la o abordare mai ecologică a lumii, dar și la asigurarea unor condiții de muncă adecvate, bazându-se pe cercetările/inovațiile de calitate din cadrul instituției.

Reprezentanții UBB au subliniat că radonul este un gaz radioactiv prezent în sol, roci și apă, care se formează continuu prin dezintegrarea uraniului şi toriului, Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului (IARC) clasificându-l ca fiind principalul agent de mediu cancerigen și a două cauză în apariţia cancerului pulmonar, după fumat.

„În interiorul clădirilor, radonul pătrunde uşor prin fisurile din pereţi şi fundaţie, prin podele şi prin tubulatura utilizată pentru instalaţii, acumulându-se treptat în aerul de interior. Sursa principală a radonului în clădiri o reprezintă solul pe care este amplasată construcţia, un aport secundar fiind al materialului de construcţie utilizat. În aerul interior, nivelul de radon oscilează de la o clădire la alta în limite foarte largi, în funcţie de modul de utilizare şi ocupare, de gradul şi tipul aerisirii, de specificul podelei şi de alţi parametri tehnici specifici construcţiilor. În acest sens, clădirile (rezidenţiale, birouri, clădiri publice, săli de spectacol sau de sport), cu precădere spațiile ventilate insuficient sau neaerisite pot constitui un risc pentru sănătatea populaţiei prin acumularea concentraţiilor de radon. Procentul mare de timp pe care populaţia îl petrece în interiorul clădirilor conduce astfel la creşterea expunerii pe termen lung la acţiunea radonului”, se mai arată în comunicatul UBB.

Începând cu anul 2018, România are obligaţia de a implementa o directivă europeană de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante.

Proiectul de la UBB, coordonat instituțional de conf. dr. Nicoleta Brișan, a fost derulat prin Laboratorul de Încercări Radon ”Constantin Cosma” (LiRaCC) de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului în cadrul programului UBB GOES GREEN. Acest laborator este unicul abilitat de către Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) să desfăşoare investigaţii şi măsurători ale concentraţiei de radon în probe din factorii de mediu (aer, apă, sol), prin adoptarea standardelor naţionale şi europene în practica curentă în cadrul procedurilor de încercare.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele