Ministerul Energiei propune introducerea unor subvenții noi pentru energia regenerabilă și, în premieră, pentru cea nucleară. Acestea ar urma să fie plătite de către toți consumatorii de electricitate în factura finală. Scumpirea s-ar adăuga altor creșteri de tarife, ultima fiind operată chiar la începutul lunii martie.

Potrivit unui proiect lansat de Ministerul Economiei în dezbatere publică, în fiecare an, consumatorii ar urma să plătească 340 de milioane de euro (125 de milioane de euro pentru proiectele de energie din surse regenerabile și 215 milioane de euro pentru proiecte nucleare), la care se vor adăuga subvenții și pentru alte proiecte de producere a energiei cu emisii reduse de carbon. Sumele pe care le va plăti fiecare consumator pentru energia verde și cea nucleară prin acest mecanism urmează să fie evidențiate separat în factura finală. Mai exact, este vorba despre mecanismul denumit Contract pentru Diferenţă (CfD), prin care, de fapt, consumatorii vor plăti producătorilor de energie o sumă de bani, în cazul în care preţul energiei scade sub nivelul la care compania îşi poate recupera investiţia. Pentru fiecare tehnologie, va fi stabilit un preţ de referinţă, iar dacă preţul pieţei este mai mic, producătorul va primi diferenţa de la consumatori, prin aceste subvenţii, iar dacă este mai mare, va vira diferenţa într-un cont deţinut de o „Contraparte”. „În cursul unui an, producătorii beneficiari de CfD îşi vor vinde energia electrică produsă pe piaţa concurenţială de energie electrică şi vor obţine venituri din această vânzare; în cazul în care preţul obţinut de ei pe această piaţă este sub preţul fix denumit «preţ de exercitare», vor primi o plată reprezentând diferenţa dintre «preţul de referinţă» şi «preţul de exercitare». Plăţile vor fi efectuate de către o entitate intitulată Contraparte”, se arată în proiectul pus în dezbatere publică. Însă, dacă preţul obţinut de ei prin vânzarea de electricitate pe piaţa concurenţială este mai mare decât preţul de exercitare, producătorii beneficiari de CfD vor trebui să ramburseze către Contraparte diferenţa respectivă, până la nivelul preţului de exercitare. Ministerul Energiei recomandă ca OPCOM să fie această Contraparte.

Subvențiile, garanții pentru recuperarea investițiilor

Prin acest mecanism de piaţă, reprezentanții Ministerului Economiei consideră că beneficiarii de CfD vor avea certitudinea obţinerii unui anumit nivel de venituri, care garantează recuperarea investiţiei iniţiale. Elementele mecanismului CfD se stabilesc în mod clar în cadrul unui contract, denumit Contract pentru Diferenţă, care se încheie între producător şi Contraparte. Plăţile care vor fi efectuate de Contraparte vor fi finanţate printr-o contribuţie impusă tuturor consumatorilor de energie electrică. Eventualele fonduri suplimentare care ar rezulta din veniturile returnate de către beneficiari vor fi incluse în fondul de plată al Contrapărţii. Mecanismul de tip CfD se va putea aplica tuturor proiectelor de producere a energiei electrice prin tehnologii cu emisii reduse de carbon. Mecanismul de tip CfD nu garantează vânzarea energiei electrice produse, ci numai preţul de exercitare, cu corecţiile aferente, obligaţiile vânzării electricităţii fiind preluate exclusiv de către dezvoltatorul proiectului. „Unul dintre avantajele-cheie ale unui mecanism CfD, comparativ, de exemplu, cu un mecanism bazat pe certificate verzi (CV) – în vigoare în prezent în ţara noastră – este faptul că reduce numărul de riscuri majore cu care se confruntă investitorii în proiecte de energie din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon, şi anume riscul preţului energiei (limitând marja de abateri de la preţul de exercitare) şi riscul de reglementare (prin încheierea unui contract pe termen lung, care oferă ambelor părţi protecţie şi încrederea că angajamentele vor fi onorate)”, se arată în document. Mecanismul de tip CfD este viabil doar în condiţiile în care pieţele de energie au atins un anumit nivel de maturitate, care asigură viabilitatea şi eficienţa mecanismului. „În acest sens, trebuie îndeplinite următoarele cerinţe: pieţe angro transparente şi lichide, capabile să asigure preţuri de referinţă fiabile pentru utilizare în cadrul CfD; o concurenţă sănătoasă pe piaţa energiei electrice pentru a permite: (a) preţuri de referinţă şi preţuri de piaţă stabilite în mod concurenţial, (b) accesul la piaţă în condiţii rezonabile pentru tranzacţionarea angro a energiei electrice şi (c) concurenţa pentru CfD, unde aceasta este viabilă (ex. pentru resurse regenerabile); un consens clar cu privire la tehnologiile care vor fi incluse în CfD, asumarea costurilor cu CfD, în scopul construirii încrederii investitorilor în schemă; niveluri ridicate de încredere a investitorilor, mulţumită unui mediu de reglementare stabil, şi mecanisme fiabile de soluţionare a litigiilor”, se mai arată în proiect.

Bani direcționați și către reactoarele 3 și 4

Ministerul Energiei precizează şi care ar fi proiectele ce ar urma să beneficieze de acest mecanism. În funcţie de necesitatea atingerii ţintelor asumate pentru anul 2030, CfD ar putea fi acordat investitorilor în proiecte de producere de energie din surse regenerabile pentru a stimula producerea în noi instalaţii eoliene terestre şi solare fotovoltaice prevăzute în Proiectul Strategiei Energetice 2019-2030, adică 1,3 GW pentru instalaţii eoliene terestre şi 1.050 MW pentru capacităţi de energie solară fotovoltaică până în anul 2030), se mai arată în proiect. Totodată, un CfD poate fi acordat pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă (fiecare, cu o capacitate de 670 MW net), pentru a stimula realizarea acestui proiect în conformitate cu Proiectul Strategiei Energetice 2019 – 2030. Reactorul 3 ar urma să intre în funcţiune în anul 2030, iar reactorul 4, în anul 2032. De asemenea, s-a presupus o creştere a capacităţii hidro instalate în România, până în anul 2030, de la 6.741 MW în 2018 la 7.490 MW în 2030. „În plus, o nouă capacitate pe lignit este vizată pentru începutul anilor 2030, pe baza tehnologiei ultrasupracritice. Noile instalaţii vor trebui să fie prevăzute cu echipamente pentru captarea şi stocarea dioxidului de carbon (CSC)/captarea şi utilizarea lui (CUC), presupunând că aceste tehnologii sunt testate comercial în timp. Dacă tehnologiile CSC/CUC nu vor fi disponibile, guvernul va susţine totuşi dezvoltarea acestei capacităţi pe lignit, din motive de securitate a aprovizionării.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele