Noua Lege a pensiilor, nesustenabilă

104
ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
9 minute de lectură

Impactul bugetar al noii Legi a pensiei va fi de 8,4 miliarde de lei, în 2019, urmând ca în anul 2022 să ajungă la 81 de miliarde de lei, potrivit proiectului de lege prezentat, săptămâna trecută, de ministrul Muncii Lia Olguța Vasilescu. „Impactul financiar va fi în anul 2019 de 8,4 miliarde de lei, în 2020, 24,8 miliarde, în 2021, 58 de miliarde, iar în anul 2022, 81 de miliarde”, a declarat Lia Olguța Vasilescu. În condițiile unei creșterii spectaculoase a cheltuielilor cu pensiile, sindicatele consideră că aceasta nu este sustenabilă. „Nu este sustenabilă, dar avem o bănuială care până acum s-a dovedit corectă. E posibil să nu se aplice și următoarele guvernări să dea vina pe greaua moștenire”, a declarat, pentru Reporter Global, președintele CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu.

Liderul sindical are însă unele posibile scenarii la care s-ar putea recurge. Unul dintre acestea este modificarea fiscalizării. „Nu vor fi bani pentru aceste majorări. Cu condiția ca guvernanții să nu recurgă la subterfugii și să modifice regimul de impozitare, așa cum s-a întâmplat în cazul Legii salarizării, când mulți angajați nu doar că nu au beneficiat de majorări, dar s-au trezit cu salarii mai mici”, spune Bogdan Hossu. Liderul sindical nu exclude nici posibilitatea ca guvernanții să introducă noi impozite, cum ar fi impozitarea tuturor pensiilor. „E greu de spus ce se va întâmpla, pentru că nu este o dezbatere reală a legii, astfel să existe cât mai multe puncte de vedere. Noi încă nu am primit varianta aprobată de Guvern, dar o așteptăm și o să vedem ce modificări se vor mai putea face în Parlament”, declară Hossu. El subliniază că 65% dintre pensionari vor ajunge să aibă pensia minimă, iar faptul că o persoană care a muncit poate ajunge să aibă o pensie egală cu a uneia care nu a muncit niciodată, dar beneficiază de ajutor social nu îi va mai motiva pe oameni să muncească.

Pensiile ar urma să crească etapizat până în 2021

Potrivit proiectului prezentat de ministrul Muncii, punctul de pensie crește etapizat până în 2021: 1.265 de lei în 2019, 1.775 de lei în 2020, 1.875 de lei în 2021.Din 2022 se va aplica noua formulă de calcul bazată pe Valoarea Punctului de Referință (VPR). VPR se va indexa, anual, cu inflația și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. Pensia va fi reprezentată de Numărul Total de Puncte înmulțit cu Valoarea Punctului de Referință. Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărțit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărțit la câștigul mediu brut pe economie. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menține suma în plată.

Una dintre prevederile importante ale noii legi este aceea că vârsta de pensionare și stagiul minim și cel complet nu se modifică. Proiectul de act normativ se bazează pe principiul contributivității, adică plată în funcție de contribuție, dar și pe cel al egalității, adică pensionari care au aceeași vechime, dar care au ieșit la pensie în momente diferite, primesc aceeași sumă de bani, fiind astfel eliminate inechitățile existente în prezent. Adică acum pensionari care au aceeași vechime și au cotizat egal, dar au ieșit la pensie în perioade diferite au pensii diferite, ceea ce nu este echitabil.

În proiectul de lege apare și sintagma contribuții „datorate și plătite”. Aceasta înseamnă că la calcularea pensiei persoanele cărora angajatorii le-au reținut din salariu contribuțiile sociale, dar nu le-au virat mai departe către buget vor fi penalizate. Ministrul Muncii Lia Olguța Vasilescu a precizat că această prevedere ar urma să fie aplicată din anul 2021. Președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, consideră că situația este sensibilă. „La cum arată legea acum, ar fi penalizați angajații începând cu anul 2001, ceea ce ar fi foarte grav. Modificarea trebuie făcută și trebuie să fie clară, să nu se lase loc pentru interpretări. Angajații nu pot fi făcuți vinovați că banii li s-au oprit și nu au fost plătiți de angajatori la buget”, declară președintele Cartel Alfa.

Masteratul și doctoratul, luate în calcul

Printre noutățile aduse de acest proiect de lege se numără introducerea masteratului și a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultății, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creșterea copilului, șomajului indemnizat, deportării, prizonieratului și detenției politice, prevăzute de legislația în vigoare.Condiția pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte.Și la acest punct sindicatele au observații. „Se iau în calcul doctoratul și masteratul, dar nu se ia în calcul școala profesională, care chiar formează muncitori calificați”, afirmă Bogdan Hossu.

Condițiile speciale și deosebite și fostele grupe de muncă se păstrează și, de asemenea, se creează baza legală pentru recunoașterea altor locuri de muncă în condiții speciale. De asemenea, au fost coborâte pragurile de reducere a vârstelor de pensionare de la 6 ani la 1 an pentru condiții deosebite și de la 2 ani la 1 an pentru condițiile speciale. De exemplu: pentru 1 an realizat în condiții deosebite vârsta se reduce cu 3 luni, iar pentru 1 an realizat în condiții speciale vârsta se reduce cu 6 luni.

Patru categorii de pensii

Proiectul prevede tot patru categorii de pensii: cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate și cea de urmaș. Sunt aceleași patru categorii ca în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură. În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condițiile de vechime minimă și vârstă standard de pensionare. Ca excepție, actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă. Adică persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În același timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul și se valorifică perioadele necontributive asimilate.

O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani și au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al patrulea copil se adaugă câte un an în plus pentru fiecare copil.„Aici pot apărea probleme, întrucât banii alocați în plus nu sunt pe principiul contributivității și este posibil să ajungă să ia o pensie mai mică. Soluția ar fi ca aceste persoane să contribuie mai mult, dacă vor primi bani în plus”, declară Bogdan Hossu.

Cum se calculează pensia minimă

Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minimum 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară. Persoanele cu vechime între 10 ani și 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară. În cazul în care din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislația în vigoare, din cauza căreia nu se făcea nicio diferențiere în funcție de anii lucrați între beneficiarii de pensie minimă. Adică în practică se ajunge în situația în care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, să primească la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie. „Acest sistem de calcul demotivează oamenii să mai muncească”, este de părere președintele Cartel Alfa.

Se introduce indemnizația socială minimă

O altă noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opțiunii pentru indemnizația socială minimă. Pensionarii aflați deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie și indemnizația socială minimă. Opțiunea se va face prin Poștă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Națională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghișee. Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizația socială minimă ei pot opta pentru aceasta din urmă. Pensionarii care nu optează rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivității. Sunt exceptați pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă și au realizat stagiul minim cuprins între 10 și 15 ani, conform legislației în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Această excepție este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.

În proiectul de lege se prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mică la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizație socială și vor face obiectul unei alte legi.

Lidia Truică
Jurnalist cu 27 de ani de experiență, din care 23 în presa economică. A debutat în presă in 1993 ca jurnalist la cotidianul Evenimentul Zilei și a continuat să lucreze în mai multe instituții de presă abordând domenii precum agricultura, energie, sanatate.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele