Rectificarea bugetară este unul dintre „capetele de afiș” ale acestei veri. Prin rectificare ar trebui să se regleze cheltuielile bugetare între instituțiile publice. La ora închiderii ediției revistei, rectificarea semăna mai mult cu o caricatură de prost-gust.
De ce? Pentru că nu există niciun fel de transparență față de acest proces. Avem doar niște declarații ale ministrului finanțelor care spune că rectificarea va fi făcută până la sfârșitul acestei luni. Luna a trecut, iar în afară de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, unde s-au discutat modificările bugetelor instituțiilor din domeniul apărării și securității, nu se știe aproape nimic.
Mai grav este că rectificarea este făcută „în orb”, pentru opinia publică, pentru că datele privind execuția bugetară pe primele șase luni ale anului nu au fost publicate de Ministerul Finanțelor. De altfel, regula instituită timp de mulți ani, aceea care spunea că execuția bugetară a lunii precedente se publică în fiecare zi de 25 a lunii în curs, este complet ignorată de Ministerul Finanțelor. Nimeni nu mai știe când vor fi publicate datele privind execuția bugetară.
În lipsa unor date la zi, estimările privind rectificarea se pot face doar pe baza informațiilor bugetare ale primelor cinci luni ale acestui an.
Nu trebuie uitate procedurile legale ale rectificării bugetare. Este obligatoriu ca proiectul să fie pus în dezbatere publică și, mai ales, să fie analizat de Consiliul Fiscal. Dacă regulile vor fi încălcate, este de așteptat ca noua componență a Consiliului Fiscal să semnaleze orice încălcare a regulilor fiscale, fie că acestea sunt de formă, fie că sunt de fond.
Din acest punct de vedere, va fi de urmărit prima opinie pe care Consiliul Fiscal, în noua sa componență, o va emite. Sunt câteva elemente care au fost semnalate, de-a lungul timpului, cu ocazia rectificărilor bugetare, precum respectarea rigorilor legii responsabilității fiscal-bugetare cu privire la creșterea cheltuielilor de personal, în timpul exercițiului bugetar, sau respectarea plafoanelor bugetare instituite prin legi speciale.
Până la clarificări bugetare privind rectificarea, avem deja tensiuni în coaliția de guvernare pe această temă. Mai precis, șeful ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a respins datele rectificării bugetare discutate la începutul săptămânii în interiorul PSD. Acum, Tăriceanu acuză că nu a fost consultat (au trecut vremurile în care el, Liviu Dragnea, Vâlcov și Chițoiu făceau bugetul și puneau la cale totul în materie de guvernare), amenință că miniștrii partidului său nu vor vota rectificarea în guvern și vine cu idei de tipul „să fie bine, să nu fie rău”.
Adică, nu vrea tăieri de fonduri de la ministere importante, precum Transporturi, Educație sau Sănătate, și nu acceptă tăieri de fonduri pentru investiții. De asemenea, Tăriceanu propune o stabilire de priorități pentru cheltuielile bugetare spre investiții în derulare. Este o temă discutată de ani buni, dar care nu a făcut progrese concrete. Ea sună bine în gura politicienilor doar înainte de fiecare rectificare, de fiecare nou buget construit, de fiecare an nou aflat la guvernare sau în opoziție. După ce rectificarea trece și nu se întâmplă nimic în materie de priorități ale cheltuielilor bugetare, partizanii acestui principiu tac mâlc.
Deci, Tăriceanu nu face decât un joc politic cu ocazia rectificării, mai ales că acum este și „catindat” la președinție. Și simte nevoia să se distanțeze politic de partenerii lui de guvernare care au de plătit „facturi” politice tot mai încărcate.
Strict tehnic, rectificarea nu dă decât o singură bătaie de cap. Cum să se plătească salariile bugetare, în creștere continuă, și pensiile, care și ele cresc în septembrie a.c., fără să afecteze funcționarea statului la un nivel decent și să păstreze deficitul bugetar sub 3% din PIB. Despre creșterea alocărilor bugetare pentru investiții, nu se pune problema.
Ca de obicei, la rectificările bugetare se va tăia de la ministerele care nu au cheltuit banii pentru investiții și se vor da către celelalte instituții publice care au nevoie să plătească salarii și pensii. Și cu asta rectificarea s-a închis. Ce mai contează că va fi pozitivă sau negativă, că vor fi declarații care vor vorbi despre marile investiții bugetare care se vor face până la sfârșitul anului?
Publicul larg a învățat să vadă adevărul. Iar realitatea le arată clar că spitale nu s-au construit, că grădinițele sunt doar pe hârtie, că se promit kilometri de autostrăzi finalizați și că, în general, aproape tot ce spun politicienii de la putere că „se va face”, de fapt, nu se realizează. Cu excepția, cum spuneam, a creșterii salariilor bugetare și a pensiilor.
În primele cinci luni, deficitul bugetar era de aproape 15 miliarde de lei. În acest an, dacă socotim 3% dintr-un produs intern brut de 1.000 de miliarde de lei, rezultă un deficit de aproximativ 30 de miliarde de lei. Așadar, după cinci luni, bugetul a ajuns aproape de jumătatea deficitului prognozat. Deci, există o problemă a încadrării în deficitul bugetar. Pe care guvernul o va rezolva în stilul deja clasic. De aceea, rectificarea nu este decât o caricatură.