O cincime din fondurile pentru sănătate sunt risipite

36
4 minute de lectură

Mai multe analize asupra cheltuielilor pentru sănătate în UE sugerează că până la 20% dintre acestea ar putea primi o mai bună utilizare. De exemplu, prin modul de selectare și compensare ale costurilor produselor farmaceutice sau prin modul de achiziționare și stabilire ale prețurilor acestora prin intermediul evaluării eficienței medicale s-ar putea obține reduceri de costuri semnificative. Cu până la 9,6% din PIB-ul european dedicat îngrijirii sănătății în 2017, astfel de cheltuieli inutile doar subminează sustenabilitatea financiară a sistemelor de sănătate. 

„Risipirea banilor în domeniul sănătății poate lua mai multe forme”, se arată în ultimul raport (2018), intitulat Starea sănătății în UE și publicat de Comisia Europeană. Astfel, pacienții primesc îngrijiri medicale inutile sau cu valoare redusă în ceea ce privește îmbunătățirea stării lor de sănătate. Totodată, un număr de procese administrative nu adaugă valoare, „iar fondurile sunt pierdute prin fraudă și corupţie”.

O altă cale de cheltuire inutilă a banilor din sănătate apare atunci când aceleași rezultate pot fi obținute cu mai puține resurse. De exemplu, unele sisteme de sănătate au o utilizare redusă a medicamentelor generice; altele oferă îngrijire prin utilizarea în mod intensiv a unor resurse, precum în cazul internării în spital a pacienților, când îngrijirea medicală ar putea fi furnizată și acasă. 

„Este inacceptabil faptul că în fiecare an, în UE, pierdem prematur peste 1,2 milioane de oameni, în condițiile în care acest fenomen ar putea fi evitat printr-o mai bună prevenire a bolilor și prin intervenții mai eficiente în domeniul asistenței medicale”, a declarat Vytenis Andriukaitis, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

În UE, peste 4,6 milioane de internări au fost făcute în 2015 pentru boli precum diabetul, hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă, astmul și boli ale sistemului respirator. 5,6% din totalul internărilor ar fi putut fi evitate. Durata medie de ședere pentru aceste cinci tipuri de boli a fost de 8,1 zile, rezultând un total de peste 37 de milioane de zile-pat de spitalizare în 2015. Acest indicator a fost deosebit de ridicat în Bulgaria și România, dar și în țări precum Germania și Ungaria.  

România se află pe ultimul loc în ceea ce privește cheltuielile cu spitalizarea calculate la paritatea puterii de cumpărare, cu doar 340 de euro pe locuitor.

O utilizare mai mare a intervențiilor chirurgicale de o zi poate reduce, de asemenea, utilizarea resurselor spitalului, în condițiile în care majoritatea pacienților preferă operația de o singură zi, deoarece le permite să se întoarcă acasă în aceeași zi. Utilizarea intervențiilor chirurgicale de o zi a crescut în ultimii ani în toate țările UE, datorită progresului în tehnicile chirurgicale și anesteziei, dar gradul de adoptare a acestei proceduri diferă de la o țară la alta, România fiind una dintre țările cu o rată scăzută a adoptării. 

Când vine vorba de produsele farmaceutice, minimizarea risipei de fonduri și optimizarea valorii obținute din cheltuielile pentru medicamente sunt, de asemenea, esențiale pentru realizarea unor sisteme de sănătate eficiente și durabile. Un amestec de pârghii de politici de sănătate poate sprijini acest lucru obiectiv: (1) selecția, procurarea și stabilirea prețurilor medicamentelor prin utilizarea tehnologiilor medicale de evaluare (un proces comparativ, multidisciplinar, folosit pentru evaluarea beneficiilor sau a impactului tehnologiilor de sănătate și care pot fi folosite de către factorii de decizie privind costul oportunității de înlocuire a unui standard existent de îngrijire cu o nouă terapie); (2) exploatarea potențialelor economii generate de medicamentele generice și de medicamentele „biosimilare”; (3) încurajarea prescrierii raționale și (4) îmbunătățirea acceptabilității de către pacient a tratamentului prescris.

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele