Raportarea ratei inflației se face la ținta pe care a anunțat-o recent guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: o inflație care să ajungă la 3,5% la sfârșitul acestui an. O parte dintre analiștii bancari cred că scăderea din octombrie de la nivel anual nu este suficient de mare și că ținta de 3,5% nu va fi atinsă, cu atât mai mult cu cât urmează luna decembrie, lună în care consumul crește, iar prețurile au șanse să facă și ele un salt.

Dar Banca Națională nu trebuie să își facă neapărat griji pentru ținta asumată de inflație. Pentru a se încadra în intervalul asumat la începutul anului (2,5% plus sau minus un procent), inflația ar trebui să încheie anul la un nivel de maximum 3,5%, țintă anunțată, de altfel, recent de guvernatorul Mugur Isărescu. Pare că se va ajunge la acest nivel, chiar dacă există analize de piață care arată că inflația ar putea depăși, la sfârșitul acestui an, ținta BNR. Desigur, nu ar fi nici prima, nici ultima dată când are loc o deviere de la nivelul țintit de banca centrală. 

Tendința este însă de reducere a ratei inflației calculate pe o perioadă de un an. BNR anticipase o scădere a inflației, inițial pentru jumătatea anului, în realitate, iată, din ultimul trimestru al anului. 

Cele trei mize importante ale creșterii prețurilor

Sunt trei mize importante ale cifrei de inflație. Comportamentul BNR, prețurile din viața reală și raportarea la evoluțiile europene. Analiștii se întreabă care va fi anul viitor politica monetară a BNR. Anul viitor, pentru că anul acesta nu va mai fi nicio ședință de politică monetară a Consiliului de administrație, următoarea fiind programată pentru ianuarie 2019. Așadar, de evoluția inflației depinde și o eventuală creștere a dobânzii-cheie. De altfel, la ultima ședință a BNR, menținerea la 2,5% a ratei de dobândă de politică monetară a fost justificată, în principal, prin așteptările legate de reducerea inflației. Fapt care s-a întâmplat, dar rămâne de văzut dacă într-o proporție suficientă. O creștere de dobândă ar induce un efect în piață. De asemenea, există așteptări cu privire la o eventuală reducere a rezervelor minime obligatorii, o idee sugerată chiar de guvernatorul Isărescu. În condițiile în care piața nu își găsește echilibrul în ceea ce privește lichiditatea, este posibil ca anul viitor să existe și o decizie de a elibera către bănci mai mult cash. 

Cine sunt „campionii” creșterii prețurilor

Prețurile sunt importante pentru consumatori, iar statistica, oricât de luată în glumă ar fi, este relevantă. Există deci o serie de „campioni” ai creșterii prețurilor. Este vorba despre legume și conserve din legume, al căror preț a crescut anul acesta cu 18%, cartofi (plus 29%), gaze naturale, cu o creștere cu 16%, și combustibili, cu un plus de 8,5%. În ceea ce privește serviciile, creșterile sunt date de transportul aerian cu 16% și de tarifele serviciilor poștale care au crescut cu 21%. Este bine de știut, în sensul că ar fi utilă, la un moment dat, o politică publică menită să aibă în vedere constatarea și corectarea creșterilor majore de prețuri și tarife. Dar, bineînțeles, acest tip de politici nu intră în competența Băncii Naționale, ci a Guvernului.

În ceea ce privește inflația de la nivel european, la această oră, știm că în zona euro indicatorul semnal arată o rată de 2,2% în luna octombrie. O inflație care provine, în special, de la prețurile din sectorul energetic. Doar că România se îndepărtează tot mai mult de inflația zonei euro și chiar de media Uniunii Europene. Ocazie cu care România se îndepărtează și de aderarea la zona euro.