Majoritatea analiștilor pieței financiare se așteptau la o majorare a dobânzii cheie. Dar „așteptările lor nu s-au potrivit cu datele pe care le avem”, a explicat Isărescu.

Menținerea dobânzii cheie la nivelul de 2,5% a fost acompaniată de o injecție de 10,5 miliarde de lei în piața bancară românească, menită să satisfacă nevoia de bani a băncilor care finanțează afacerile, nevoile populației și ale statului.

Creditor net al economiei

În această perioadă, companiile au nevoie de bani pentru a-și achita obligațiile către bugetele statului. Statul va avea nevoie în august de 2,5 miliarde de lei pe care-i va împrumuta din piața bancară, cu 200 de milioane de lei mai puțin decât în iulie. Șuvoiul de bani aruncați în piață de BNR are scopul de a trage în jos ROBOR-ul, misteriosul indicator care descrie dobânzile la care se împrumută băncile între ele, atât de ignorat odinioară de cumpărătorii de credite și atât de des evocat în ultimele luni.

Gestionarea cantității de lei din piața bancară, sau a ceea ce jargonul financiar numește lichidități, pare a fi instrumentul preferat al băncii centrale în exercițiul de calmare a creșterii ratelor dobânzilor. După cum se vede, sumele injectate în piață sunt de patru mai mari decât nevoile imediate de finanțare a cheltuielilor statului, ca atare restul banilor sunt destinați creditării clienților. De altfel, Isărescu a mai remarcat o înviorare a creditării, al cărei ritm de creștere l-a depășit pe cel al economiei.

Leul, un tratament antistres

Guvernatorul Isărescu a admis că BNR este un creditor net al sistemului bancar, dar analiștii suspectează că această poziție, temporară, depinde de nevoile bugetului statului, deoarece surplusul de lichiditate urmărește traseul cheltuielilor publice, creând „un echilibru”. Analiștii spun însă că BNR va sensibilă la presiunile asupra leului, pentru a evita o depreciere a acestuia. Ca atare, banca centrală urmărește atent și cursul leului, pe care îl gestionează intens, cu o mână aproape invizibilă.

„Dacă ne uităm la evoluția rezervelor valutare ale BNR putem observa ieșiri neexplicate din rezervă de aproximativ 800-900 de milioane de euro în luna mai și aproximativ jumătate din acest nivel în iunie, ceea ce ne face să suspectăm intervenții valutare în favoarea leului, deci pentru a evita o depreciere mai mare”, observa Horia Braun, economistul-șef al Băncii Comerciale Române în ultimul raport asupra evoluției economiei publicat de cea mai mare bancă a României.

Dar gestionarea atentă a monedei naționale poate fi riscantă, deoarece are forța de a atrage plasamente speculative. Leul a devenit o monedă ideală de refugiu în aceste momente, în care este clar că banca centrală intervine pentru a evita o depreciere, care ar crea presiuni inflaționiste, deoarece majoritatea mărfurilor de consum vin din import, a observat Ciprian Dascălu, economistul-șef al ING România.

„În actualul context, leul românesc rămâne favoritul nostru în Europa Centrală și de Est și un refugiu sigur în momente de stres dată fiind natura gestionată a monedei. Din punctul nostru de vedere, banca centrală nu își poate permite o depreciere semnificativă a leului. În plus, un plasament în lei este și foarte atractiv, cu un randament de aproximativ 3,7% pe euro/RON”, a observat Dascălu.

Gestionarea lichidității face parte din arsenalul limitat de arme cu care BNR a luptat și, atunci când prețurile scădeau, aveam ceea ce Isărescu numea dezinflație, când logica financiară „ortodoxă” ar fi recomandat scăderi ale ratelor dobânzilor, așa cum au făcut marile bănci centrale. Ei bine, și atunci când inflația era negativă, datorită, în mare parte, scăderii cotelor de TVA, BNR a preferat să folosească instrumentul gestionării lichidității, de data aceea atrăgând leii în vistieria sa, la o dobândă relativ confortabilă. Este o simetrie a politicii monetare care reduce intensitatea rolului pe care-l joacă dobânda cheie în economie, însă oferă mai multă flexibilitate băncii centrale în condițiile încetinirii economiei, consideră Ciprian Dascălu.

Traseul de vară al prețurilor

Temperarea inflației în timpul acestei veri este o veste bună pentru economie, dar mai ales pentru toți clienții băncilor, care urmăreau cu emoție evoluția ROBOR.

„Se pare că în luna iulie, după datele noastre preliminare, vom avea chiar o inflație negativă și o scădere de prețuri. De fapt, acest lucru s-a întrevăzut, să spunem așa, încă din luna iunie, când am avut o creștere lunară a inflației foarte scăzută, aproape de zero. Deci inflația lunară stagnează de câteva luni bune în România. Cea lunară. Dacă ea a mai crescut, a mai crescut pentru că anul trecut a fost relativ mai scăzută. Deci e și o chestiune de percepție”, a spus Isărescu.

Calmarea inflației în luna iulie nu este chiar o surpriză pentru analiști, care iau în calcul evoluția sezonieră a prețurilor alimentelor.

„Rata medie a inflației din lunile de vară din perioada 2006-2018 a fost negativă, ceea ce înseamnă că aproape în fiecare an am avut ieftiniri ale alimentelor în iunie, iulie și august într-o comparație cu luna anterioară. În restul lunilor din an, alimentele se scumpesc în general deoarece acest efect sezonier nu mai este prezent”, arată Horia Braun.

Dar estimările economiștilor descriu, prudent, o scădere ușoară a intensității inflației în luna iulie.

„Ne așteptăm ca inflația anuală să se tempereze ușor până la 5,2% în iulie 2018 datorită efectului de bază favorabil, deoarece creșterea cu 6,8% a tarifelor energiei electrice din iulie 2017 nu-și va mai face efectul asupra inflației. Deși prețurile la alimente ar putea continua să scadă față de iunie în conformitate cu modelul sezonier întâlnit în timpul verii, scăderea ar putea fi mai mică decât în anul 2017, din cauza unei recolte mai slabe. În plus, conform calculelor noastre, scăderea prețurilor la alimente ar fi insuficientă pentru a compensa creșterea prețurilor la produsele și serviciile nealimentare provocată de creșterea prețurilor la producător și stimulată de cererea puternică”, a spus Ana Maria Negrescu, economistul-șef al UniCredit România. 

„Cei care iau credite pe termen lung să își facă bine socotelile”

Ce urmează după acest calm toropitor de vară? Probabil că banca centrală nu va putea evita majorarea dobânzii sale cheie – așa se poate explica și avertismentul lansat de guvernatorul Isărescu românilor care-și propun să se împrumute de la bănci.

„Lumea, mai ales cei care iau credite pe termen lung, să își facă bine socotelile. Ăsta e îndemnul nostru. Un credit are o singură componentă obligatorie – nu ești obligat să iei credit, dar ești obligat să îl dai înapoi, nu sunt banii tăi. Îndemnul BNR e să faci calcule cum trebuie și lucrurile vor fi sub control”, a avertizat guvernatorul BNR.

Isărescu a adăugat că sunt șanse ca ratele dobânzilor să nu crească foarte mult, dar a lăsat să se înțeleagă că evoluția acestora va depinde și de politica Băncii Centrale Europene și nu a exclus noi majorări ale dobânzii cheie a BNR.

Guvernatorul nu-și dorește însă măriri prea mari de dobândă – în acel caz, plasamentele în lei ar deveni extrem de atractive pentru banii fierbinți, speculativi, datorită randamentelor mari. O asemenea situație, în care leul s-ar întări, ar stânjeni exporturile și ar stimula importurile, dar deficitul de cont curent este deja inconfortabil pentru BNR. Pe de altă parte, banii fierbinți fug la primele semne de criză și atunci pun o presiune mare de depreciere asupra monedelor pe care le vând pe valută forte.

În esență, economiștii se așteaptă la două runde de majorări ale dobânzii cheie a BNR până când BCE își va majora dobânda de politică monetară. „Ne așteptăm la o mărire cu 0,25% a dobânzii cheie în acest an, care ar putea fi amânată până în noiembrie. Dar, în absența unei presiuni de slăbire a leului, s-ar putea ca această majorare să fie amânată în continuare pentru 2019. Ne îndoim că BNR poate aștepta până la o decizie a BCE, care ar putea avea loc în al treilea trimestru al anului viitor. Vedem două creșteri ale ratelor dobânzilor înaintea BCE”, consideră Ciprian Dascălu.

Bucșa: leu stabil și dobânzi joase, un exercițiu eroic al BNR

Într-adevăr, pariul pe inflație joasă are riscurile și oportunitățile lui, unele din import. De pildă, „s-ar putea să fie un efect dezinflaționist și prin deprecierea yuanului, pentru că în acest moment China este un exportator foarte mare, sau dacă ar scădea prețul petrolului, dar asta dacă piețele financiare apreciază că economia globală s-ar îndrepta spre recesiune și atunci prețurile vor scădea”, apreciază Dan Bucșa.

În esență, exercițiul dual al băncii centrale prin care încearcă să țină inflația sub control prevenind deprecierea leului și în același timp încearcă să evite o creștere brutală a dobânzilor este aproape eroic, consideră Dan Bucșa. „Dacă cineva își imaginează că banca centrală poate să îndeplinească un mandat dublu, să țină leul sub control și dobânzile sub 3%, se înșală. Nu se poate! Nu se poate asta cu un deficit de cont curent care nu e finanțat, cu o inflație care va rămâne peste 3%, probabil, și cu riscul atașat în acest moment țărilor emergente. Ce încearcă banca centrală în acest moment este eroic”, a spus Bucșa.

„Dacă ar avea un leu susținut de fluxuri de capital, cum se întâmplă în Ungaria, poate ar putea să fie puțin mai relaxată, dar nu le are – nici asta nu e vina BNR, lucrează cu economia pe care o are”, a conchis Bucșa.