O ordonanță antieuropeană

120
9 minute de lectură

Printr-o scrisoare oficială adresată ministrului de finanțe Eugen Teodorovici și Guvernului României, Banca Centrală Europeană (BCE) a notificat autoritățile din țara noastră cu privire la încălcarea Tratatului privind funcționarea UE în cazul adoptării OUG 114/2018. BCE acuză nerespectarea de către Guvernul României a obligației de consultare a sa în cazul adoptării de acte normative în domenii pe care le supervizează, respectiv stabilitatea instituțiilor și piețelor financiare.


„Banca Centrală Europeană ar fi trebuit consultată într-o etapă adecvată care să permită autorității care inițiază proiectul legislativ să ia în considerare avizul BCE înainte de a lua o decizie cu privire la fond”, se arată în scrisoarea adresată ministrului Teodorovici și Guvernului României. „În viitor, BCE ar aprecia dacă Guvernul român, acordând atenția cuvenită observațiilor de mai sus, își va îndeplini obligația de a consulta BCE cu privire la proiectul de lege”, se mai precizează în scrisoarea BCE. De asemenea, oficialii Băncii Centrale Europene arată că proiectul de lege nu a avut un studiu de impact:  „OUG nr. 114/2018 nu a fost însoțită de nicio evaluare a impactului care să arate efectele impozitului asupra sectorului bancar”.

Posibilă procedură de infringement?

Scrisoarea, semnată de un jurist, Yves Mersch, în prezent membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene și fost guvernator al Băncii Centrale a Luxemburgului și director al Trezoreriei Luxemburgului, a avut însă și alți doi co-destinatari: Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României și Luis Romero Requena, director general al Serviciului Juridic din cadrul Comisiei Europene. Cum Serviciul Juridic al Comisiei Europene are ca principale roluri consilierea juridică atât a comisiei, cât și a departamentelor sale, precum și reprezentarea comisiei în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, gândul că acesta este primul pas spre inițierea unei proceduri de infringement împotriva României credem că nu este deloc hazardat. Mai ales că, în textul scrisorii, oficialii BCE arată clar că „lipsa consultării sale (a Băncii Centrale Europene, n.r.) reprezintă o încălcare de către Guvernul României a articolului 127 alin. (4)  și art. 282 alin (5) din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene și a articolului 2 alin.(1) a deciziei Consiliului nr. 98/415/EC.

De altfel, aceasta este și opinia domnului Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, exprimată pe website-ul  BNR. Vasilescu se întreabă, retoric, ce va urma, oferind și răspunsul posibil: „De fapt, ce ar putea urma dacă și reanalizarea OUG 114/2018, anunțată deja de prim-ministrul Guvernului României, ar fi făcută tot fără consultarea BCE? Avem un probabil răspuns într-un precedent document al  Băncii Centrale Europene din iulie 2008. Speța – o propunere legislativă a Parlamentului României privind sistemul bancar, neconformă cu legislația europeană: „Proiectul de lege fiind incompatibil cu Tratatul Uniunii (…), adoptarea acestuia ar putea conduce la declanșarea, în fața Curții de Justiție, a procedurii privind încălcarea dreptului comunitar”.

Aducerea României în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene ar putea însemna penalizarea țării noastre cu peste 100.000 de euro pe zi de întârziere, până ce ordonanța va fi retrasă. În plus, orice personă fizică sau juridică vătămată de aplicarea OUG 114/2018 va putea cere în instanța națională anularea sa și plata de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate.

Guvernul – obligație de a nu influența deciziile băncii centrale

Cele două articole din Tratatul de funcționare a UE (TFUE) nu sunt însă singurele încălcate de Guvernul României în legătură cu emiterea OUG 114/2018. Un alt articol din Tratatul de funcționare ce vine în conflict cu prevederile ordonanței este cel cu numărul 130, care prevede: „În exercitarea competențelor și în îndeplinirea misiunilor și îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate și prin Statutul SEBC și al BCE, Banca Centrală Europeană, băncile centrale naționale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita și nici accepta instrucțiuni din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism. Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu și să nu încerce să influențeze membrii organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale naționale în îndeplinirea misiunii lor”. Prin urmare, Guvernul României nu va putea să forțeze o modificare în formula de calcul a ROBOR care să diminueze puterea de intervenție a Băncii Centrale (precum arată specialiștii băncii că s-ar întâmpla în cazul în care indicele ar avea o formulă de calcul precum cea propusă de Finanțe) sau să îi dea indicații acesteia cu privire la modalitățile pe care ar trebui să le folosească pentru scăderea inflației ori cu privire la controlul aprecierii/deprecierii monedei naționale. Orice astfel de comportament ar intra în contradicție cu tratatele semnate de România cu UE și ar deschide calea unei proceduri de infringement.

Stoparea inovării și a investițiilor

În ceea ce privește restul sectoarelor vizate de ordonanță se poate vorbi, de asemenea, de o încălcare a prevederilor Tratatului de funcționare a UE, respectiv a articolului 173 alin. (1) care prevede că „Uniunea și statele membre asigură condițiile necesare competitivității industriei Uniunii. În acest scop, în conformitate cu un sistem de piețe deschise și concurențiale, acțiunea acestora urmărește:  să accelereze adaptarea industriei la schimbările structurale; să încurajeze un mediu favorabil inițiativei și dezvoltării întreprinderilor din întreaga Uniune și, în special, a întreprinderilor mici și mijlocii; să încurajeze un mediu propice cooperării dintre întreprinderi;  să favorizeze o exploatare mai bună a potențialului industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică. Or, membrii industriei energetice și ai sectorului telecom s-au plâns în special de faptul că măsurile instituite de ordonanță produc o diminuare a investițiilor și afectează concurența, intrând astfel în contradicție cu obiectivele de încurajare a unui mediu favorabil investițiilor (inițiativei) și dezvoltării tehnologice. Companiile din energie au anunțat, de altfel, amânarea unor investiții, iar cele din sectorul telecom au anunțat că trecerea la tehnologia 5G este periclitată prin introducerea acestor noi taxe.

Ministrul susține că au existat consultările impuse de lege

Ministrul Teodorovici apără însă în continuare ordonanța. Duminică seara (17 februarie 2019), titularul de la Ministerul Finanțelor Publice declara la un post TV că „nu abdicăm de la principiile acestei ordonanțe”, care își dorește „un comportament corect de la companiile care activează în această țară”, precum și finanțarea de către bănci a economiei reale. În acest din urmă caz, principala problemă a finanțării companiilor din economia reală este aceea că foarte multe dintre ele nu sunt bancabile, adică nu au indicatori de performanță care să le permită să acceadă la linii de credit sau credite. Și aici, mingea este în parte în terenul guvernanților. O mai bună disciplină a plăților, inclusiv din partea companiilor de stat, și un mediu de afaceri predictibil ar face ca acei indicatori de performanță să se îmbunătățească, în anumite cazuri chiar semnificativ.

PwC: OUG 114 necesită clarificări –Economiștii companiei de consultanță PricewaterhouseCoopers (PwC) susțin că OUG 114 este complexă, complicată și neclară. „Actul normativ instituie o multitudine de măsuri atât cu caracter economic, cât și fiscal. Se instituie o taxă pe activele din sistemul bancar și o taxă pe încasările organizatorilor de jocuri de noroc online. De asemenea, se modifică taxele de acordare a licențelor radio și contribuțiile bănești datorate de titularii de licențe în domeniul energiei electrice, al energiei electrice și termice în cogenerare pentru componenta energia electrică și al gazelor naturale. Multe dintre modificările aduse de prezenta Ordonanță necesită clarificări în ceea ce privește modalitatea de implementare preconizată pentru fiecare dintre acestea, precum și o analiză aprofundată în ceea ce privește măsura în care respectivele modificări corespund în mod complet reglementărilor europene în materie și/sau principiilor statuate la nivel jurisprudențial de Curtea de Justiție a Uniunii Europene”.

În plus, ministrul Teodorovici declară foarte senin că, deși scrisorile de la diferite instituții au început „să curgă”,  OUG 114/2018 a beneficiat de o largă consultare, înainte chiar de adoptarea sa. „Ne-am consultat cu toate structurile cu care legea ne obligă să ne consultăm. Cu CES-ul. Am primit de la Banca Centrală un punct de vedere, dacă îmi aduc bine aminte chiar în ziua în care s-a aprobat actul normativ. Toate entitățile, ANCOM, ANRE, toate structurile au trimis un punct de vedere, având o astfel de obligație prin lege. Și Asociația Română a Băncilor și-a trimis punctul de vedere”.

Și atunci, oare de ce au început să curgă notificările?

Să fi uitat expeditorii că au fost consultați înainte de adoptarea ordonanței sau memoria domnului ministru Teodorovici i-o fi jucat o festă (în sensul că punctele de vedere au venit abia după adoptarea ordonanței)?

Ar fi însă de remarcat că, totuși, ministrul Teodorovici nu a negat că ar fi posibilă o modificare a ordonanței, dacă îi sunt aduse argumente. „Suntem deschiși cu toți cei care au argumente de adus. Ne-am fi dorit foarte mult să fi avut un dialog mai larg”, declara ministrul de finanțe la aceeași emisiune televizată.

Gabriel Nițulescu
Gabriel Nițulescu este jurnalist, comentator, analist economic și autor de cărți economice, cu articole publicate în presa economică românească. A fost jurnalist la Curentul, Ziarul Financiar, Capital, Banii Noștri, Ghidul de Bani și Financial Director Romania. A fost editor coordonator al săptămânalului Banii Noștri și redactor-șef al revistei lunare Financial Director România.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele