Guvernul a stabilit, iar premierul Viorica Dăncilă a anunțat: referendumul pentru redefinirea familiei în Constituție se va desfășura în zilele de 6 și 7 octombrie.

Ordonanța de urgență a fost adoptată marți în ședința de Guvern, costul total al organizării ridicându-se la aproape 164 de milioane de lei. Întrebarea este: „Sunteți de acord cu legea de revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament?”

Șefa Executivului a cerut instituțiilor implicate în organizarea consultării publice să dea dovadă de responsabilitate, precizând că referendumul nu este îndreptat împotriva „minorităților sexuale”, ci reprezintă doar un efect al unui demers cetățenesc. Premierul a cerut, de asemenea, partidelor din opoziție să nu mai fac apel la boicotarea referendumului și să se poziționeze clar față de el.

Pentru PSD și aliații săi de la guvernare, consultarea populară este o bună ocazie de a-și reafirma legitimitatea politică, de data aceasta prin forța votului reînnoit. Confruntată cu o contestare de stradă foarte viguroasă, puterea avea nevoie de o reconfirmare la urne, înainte de o bătălie decisivă pentru demontarea sistemului de justiție și anticorupție, de așteptat în această toamnă.

Aici, interesul coaliției s-a întâlnit cu cel al Bisericii Ortodoxe Române, care vede la rându-i în acest referendum ocazia de a-și lua revanșa în fața criticilor după tragedia din clubul Colectiv, când prestigiul instituției a avut mult de suferit. Cu atât mai bine pentru PSD și ALDE: propagandiștii lor vor pretinde că viitoarele acțiuni politice se bucură nu doar de sprijin popular, ci și bisericesc. Doi iepuri dintr-un foc.

De aici apar problemele.

PSD știe că atingerea pragului de 5,67 milioane de votanți pentru validarea referendumului este un obiectiv dificil de îndeplinit, în condițiile unei intense campanii pentru boicotarea referendumului. În alegerile din decembrie 2016, câștigate en fanfare, PSD a strâns, de fapt, 3,2 milioane de voturi.

Cu cât PSD va politiza referendumul și va încerca să-și aroge meritele, cu atât va oferi muniție taberei #boicot și le va da motive serioase de gândire celorlalte 2,47 milioane de votanți de care partidul de guvernământ are nevoie ca de aer.

Desigur, PSD poate conta pe ajutorul extrem de prețios al Bisericii Ortodoxe, dar și pentru ea referendumul este un test. Să privim la rezultatele sondajului IRES din 2017, care a studiat exact obiceiurile religioase ale românilor.

Este adevărat că 83% dintre români spun că respectă zilele de duminică și sărbătorile religioase, că 75% se închină atunci când trec pe lângă o biserică și 60% își sfințesc obiectele personale.

Dar mai puțin de 4% merg la biserică zilnic sau de câteva ori pe săptămână, 25% merg săptămânal, în timp ce aproape 40% sunt prezenți doar la ocazii și la marile sărbători. Imaginea valurilor de credincioși încolonați către urne după slujba de duminică s-ar putea să fie ușor exagerată.

Programarea referendumului pe parcursul a două zile denotă nesiguranță. Foarte multe suspiciuni va ridica neaplicarea prevederilor privind supravegherea electronică, valabile la alegerile obișnuite, dar, în mod ciudat, neincluse în legislația referendumului.

Societatea civilă se va implica puternic, în perioada următoare, în supravegherea campaniei și a votării în sine. Și chiar dacă pragul va fi în cele din urmă atins, contestarea corectitudinii votului va marca dezbaterea publică mult timp de aici încolo. Iar PSD, cu un președinte deja condamnat pentru infracțiuni legate de referendum, numai de asta nu are nevoie.

Poate că, pe parcursul a două zile și cu eforturi imense, inclusiv cu riscuri majore în materie de imagine, PSD va răzbi și va trece pragul. Însă își face mari iluzii crezând că după aceasta, gata, va putea trece liniștit la propria agendă.

Nu. Coaliția pentru Familie este aici pentru a rămâne, iar „redefinirea familiei” este doar primul pas. Organizația vorbește despre mult mai multe – interzicerea sau limitarea avorturilor, îngreunarea procedurilor de divorț, taxarea suplimentară a persoanelor adulte fără copii, încurajarea femeilor să renunțe la carieră.

Dacă stimularea fricii și a urii colective împotriva homosexualilor se va fi dovedit o treabă relativ simplă, pentru PSD va fi tot mai complicat să meargă în continuare la braț cu CpF, fără riscul de a trece de la social-democrație la extrema dreaptă. (Or mai fi rămas și ceva social-democrați în Partidul Social- Democrat.)

PSD nu are a se aștepta la osanale din partea CpF. Dimpotrivă, cu cât contestările la adresa organizării referendumului vor fi mai puternice – și vor fi! –, cu atât organizația va căuta să se delimiteze cât mai clar de partidul de guvernământ și, în general, de „clasa politică”.

Și îi va fi atât de simplu, jucând pe cartea integrității! PSD și cam în aceeași măsură PNL, aliatul său esențial din parlament la votarea legii constituționale, au o mare problemă în privința aceasta. Și să nu se mire că delimitarea CpF de „clasa politică”, pentru a se spăla de funinginea zilelor de 6 și 7 octombrie, se va face exact pe această platformă!

PSD și PNL s-au vulnerabilizat singure prin abaterile de la etică și prin incapacitatea de a-și susține valorile ce țin de propriile familii politice europene. Ele au dat CpF chibritul pentru a aprinde fitilul unei adevărate contrarevoluții ultraconservatoare, fundamentaliste și antieuropene.

Prețul va fi plătit după 8 octombrie. Din păcate, îl va plăti România.