Turcia: O săptămână diferită, aceeași liră slăbită!

76
7 minute de lectură
După cum evoluează lira turcească (TRY) în aceste zile, perspectivele nu par foarte favorabile, din moment ce asistăm, iată, la o nouă scădere, cotația USD/TRY crescând în ultimele zile până la 6,35, după ce decizia băncii centrale din urmă cu câteva zile calmase întrucâtva investitorii.
de Cătălin Chivu
Deprecierea puternică a lirei s-a produs în prima parte a lunii august, intensificând astfel criza turcească, moneda pierzând în trei zile circa 30% din valoare.

 

Drama lirei turcești s-a accentuat când președintele Donald Trump a anunțat (într-o postare pe Twitter, ca de obicei) că a autorizat dublarea tarifelor existente pentru importurile de oțel și aluminiu din Turcia (adică 20% aluminiu și 50% oțel). Trump a menționat în tweet și faptul că lira turcească se depreciază rapid în fața „dolarului foarte puternic” și că relațiile dintre cele două țări „nu sunt bune în acest moment”. În același timp, omologul său turc, Recep Erdogan, susținea primul său discurs de la declanșarea unui nou val de vânzări de active turcești pe piețele financiare, cerându-le cetățenilor să își schimbe aurul și valuta în lire, pentru a sprijini moneda națională. „Aceasta este o luptă națională și acesta va fi răspunsul dat de popor celor care au declanșat un război economic împotriva noastră. Poporul și Allah sunt cu noi”, ar fi spus Erdogan, cerând oamenilor și companiilor să nu scoată bani din țară.

Între timp, și ratingurile Turciei, aflate deja în categoria junk (nerecomandată investitorilor), au fost imediat retrogradate cu încă o treaptă de agențiile Standard & Poor’s (de la BB- la B+, cu perspectivă stabilă) și Moody’s (de la Ba2 la Ba3, cu perspectivă revizuită la negativă), unul dintre motive fiind tocmai această volatilitate extremă a monedei, printre celelalte evocându-se o posibilă recesiune în 2019, dar și o predictibilitate redusă a politicilor.

Germania chiar și-a pus atunci problema unui ajutor de urgență acordat Turciei, considerând că o criză economică de amploare ar putea să se facă resimțită în Europa. Asta cu toate că printre cei mai mari creditori ai Turciei sunt bănci mai degrabă din sudul Europei, adică din Spania (72 de miliarde de euro), Franța (33 de miliarde de euro) sau Italia (15 miliarde de euro). De altfel, acum circa șase săptămâni, în momentul de intensificare a crizei, cel mai mult au scăzut acțiunile bancare europene (UniCredit, BNP Paribas etc.). Rămâne de văzut dacă se va mai concretiza acest ajutor de urgență și mai ales sub ce formă, variantele discutate atunci fiind un pachet de asistență coordonat la nivel european (similar cu cele lansate în perioada crizei datoriilor din zona euro), împrumuturi pentru proiecte concrete (acordate de băncile publice de dezvoltare) ori ajutoare bilaterale.

Revenind la evoluția lirei, ulterior cotația oarecum s-a stabilizat (la circa 6,00 lire pentru un dolar), mai ales că piețele din Turcia au fost închise câteva zile. Însă, după aceste zile de acalmie, începând cu finalul lunii august, am asistat din nou la o depreciere puternică a monedei turcești, care a pierdut peste 10% în fața dolarului american, USD/TRY ajungând la 6,75.

Șocul dobânzilor ținute sub presiune

În încercarea de a opri această prăbușire a monedei, la ședința de politică monetară din 13 septembrie, Banca Centrală a Turciei (CBRT) a mărit rata dobânzii cu 6,25%, depășind așteptările pieței (care vedea o creștere de 3,00%-5,00%). Banca a argumentat o creștere atât de mare (rata dobânzii fiind acum de 24,00%) prin susținerea stabilității prețurilor și a specificat că va menține o astfel de politică monetară strictă până când perspectivele inflației se vor îmbunătăți semnificativ, neexcluzând alte măriri în viitor.

În urma anunțului, lira s-a apreciat în raport cu dolarul cu aproximativ 9% (cotația USD/TRY a scăzut de la 6,54 la 6,00), o evoluție de care moneda turcească avea nevoie și o mișcare care a calmat cumva pe moment sentimentul de risc de pe piețele emergente.

Însă cea mai mare întrebare va fi acum dacă banca centrală își va menține independența, căci președintele Erdogan a reafirmat faptul că nu este adeptul unei politici monetare care urcă dobânzile. Iar dacă șeful statului continuă să facă presiuni cu comentariile sale referitoare la faptul că ratele dobânzilor ar trebui să fie mai mici și dacă aceasta va rămâne singura mărire de rată, e posibil ca aprecierea lirei să fie de scurtă durată. O perspectivă economică dureroasă pentru Turcia este convingerea lui Erdogan conform căreia economia țării ar trebui să fie condusă într-un model islamic (care interzice dobânda). Din păcate, dobânda este un instrument esențial al politicii monetare pentru a combate inflația și a atenua efectele ei.

Președintele Turciei și-a consolidat poziția după referendumul care i-a dat puterea asupra băncii centrale (el numește guvernatorul, poziție pe care a completat-o și cu numirea ginerelui său lașefia nou creatului Minister de Finanțe și Trezorerie), iar investitorii străini sunt îngrijorați că banca nu va putea să acționeze independent pentru sănătatea economiei țării. Și când investitorii străini devin nervoși și părăsesc țara, economia se confruntă cu probleme grave.

Turcia, care înregistrează o încetinire a economiei, are probleme încă de la începutul anului. Indicele de încredere economică pentru Turcia este la cea mai mică valoare din 2009 încoace, iar un raport publicat de Institutul de Finanțe Internaționale declară că țara va suferi o criză de credit la aceeași scară pe care a experimentat-o în 2008.

Prăbușire record a lirei

Lira a pierdut de la începutul anului peste 80% din valoare, pe fondul stimulentelor fiscale mari, al inflamării inflației și al unui deficit masiv de cont curent. De ce s-a pierdut, dramatic chiar, încrederea în monedă și, practic, în economia Turciei? Problema este deficitul mare de cont curent al Turciei, care este nevoită să atragă capital străin pentru a-și plăti datoriile și pentru a-și menține economia. Țara are o cerință de finanțare externă de aproximativ 218 miliarde de dolari. În următoarele 12 luni, instituțiile private nefinanciare vor trebui să returneze datorii de peste 66 de miliarde de dolari, iar pentru bănci cifra este de 76 de miliarde de dolari. O mare parte dintre aceste împrumuturi (circa 70%) au fost făcute în valută străină (în special dolari și euro), ori asta va face foarte dificil pentru acele companii să-și achite datoriile la termen. De asemenea, Turcia a fost lovită și de un factor pe care nu-l poate controla, și anume prețurile ridicate la combustibil pe fondul creșterii cotației petrolului (țara este un mare importator și asta îi restrânge capacitatea de acumulare a rezervelor valutare).

Sunt situații în care reacția investitorilor din piețele financiare este exagerată (sau chiar eronată), căci ei evită în mod evident riscul și caută să iasă din acele plasamente riscante, lichidând poziții pe loc fără să țină cont de nimic, fapt ce poate influența și alte economii, cum de altfel s-a văzut în acele „turbulențe” apărute în ultimele săptămâni pe mai multe piețe emergente. Însă ulterior, după ce apele se mai liniștesc, piața reglează aceste posibile anomalii, căci investitorii profită de oportunitățile de cumpărare ivite în aceste piețe. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în viitorul apropiat, dar, așa după cum arată atât fundamentele, cât și graficul USD/TRY, perspectivele pentru Turcia și moneda sa nu sunt deocamdată favorabile.

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele