DOI DINTR-O LOVITURĂ

         După ce au circulat zeci de liste negre, zvonuri și păreri, marea remaniere a guvernului a fost una minusculă. Numeric vorbind. Pentru că, altfel, plecarea celor doi, Carmen Dan din fruntea Ministerului de Interne și Teodor Meleșcanu din fruntea Ministerului de Externe, are semnificații speciale și cântărește greu în configurația Executivului. Și nici înlocuitorii lor nu sunt de neglijat. De numele acestora se leagă unele controverse și va fi interesant de văzut ce răspuns va da președintele Iohannis la aceste propuneri. Dacă e să mergem în logica acțiunilor sale în asemenea situații, probabil că îi va refuza, dar să așteptăm poziția sa oficială.

O schimbare previzibilă

Remanierea lui Carmen Dan era aproape o certitudine. O știa și ea, așa că nu a mai așteptat să pățească rușinea și a demisionat în ultimul moment: „Am fost interesată de motive pentru care are loc această schimbare. Nu este un criteriu de neperformanță, înțeleg că este vorba de o decizie politică și eu o respect. A fost o discuție și referitoare la presiunea străzii”, a precizat ea. Săgețile aruncate către cea care era considerată, acum câteva luni, una dintre femeile pe care se baza Liviu Dragnea au fost evidente. Ba chiar Carmen Dan nu s-a predat fără să arunce provocator un răspuns la întrebarea dacă nu cumva PSD a cedat la presiunile președintelui Iohannis. „Se pare că da”. Cât despre plecarea lui Teodor Meleșcanu de la MAE, cei de la ALDE s-au lăsat convinși numai după ce i-au găsit un înlocuitor. „Dăm în continuare același respect domnului Teodor Meleșcanu, pe care îl considerăm unul dintre reprezentanții noștri de marcă. În același timp, nu putem să neglijăm un anumit tip de percepție publică ce leagă de Ministerul de Externe modul în care au fost recepționate alegerile în diaspora și, pentru ca să putem să avem pe viitor o comunicare bună cu opinia publică, pentru a lăsa Ministerului Afacerilor Externe întreaga libertate de a acționa ca reprezentant al statului român, am hotărât să retragem sprijinul politic domnului Teodor Meleșcanu”, a precizat Varujan Vosganian, plusând că Ramona Mănescu nu poate fi refuzată pentru această funcție. „Socotim că această candidatură este demnă de a fi acceptată. Sperăm ca această propunere pe care doamna Dăncilă o va face la Palatul Cotroceni să aibă un răspuns imediat, așa cum o cerere noua legislație a Codului Administrativ. Așadar, în termen de până la 10 zile, printr-un decret de numire din partea preşedintelui României, pe care trebuie să-l avertizăm, în modul cel mai politicos cu putință, că, în cazul în care va refuza acest lucru, se va afla în situația unui conflict între puterile statului, pe care Curtea Constituțională ar trebui să-l lămurească”.

Și totuși, insinuarea aruncată de Carmen Dan a trezit furie și sămânță de îndoială în PSD. În luna mai, la trei zile după europarlamentare și referendum, președintele Iohannis taxa proasta organizare: „Cei care nu au organizat corespunzător sau chiar au organizat intenționat prost aceste alegeri trebuie să plătească cu funcția. Atenție, vorbesc de urmarea politică. Că ulterior se găsesc și alte probleme, este o chestiune pe care o vom discuta după ce există prima analiză. Așadar, adăuga președintele, fiindcă nu au știut să își dea demisia de onoare, solicit demiterea imediată a ministrului de externe și a doamnei ministru de interne. Imediat însemnând imediat!” Și iată că ambii au dispărut din guvern, în cele din urmă. Cu siguranță că adversarii Vioricăi Dăncilă din PSD vor agita din nou teoria unui pact subteran al acesteia cu șeful statului, iar Carmen Dan însăși a dat semnalul. Viorica Dăncilă a reacționat imediat, încercând să taie de la rădăcină scandalul. „Dacă era să procedez după această gândire, veneam de fiecare dată cu miniștri care erau acceptați pe domnul Iohannis repede, nu aveam atâtea blocaje la guvern de fiecare dată atunci când am venit cu o propunere de ministru. Dacă făceam acest lucru, nu aveam de fiecare dată o nevoie de a modifica candidații pentru un anumit portofoliu. Nu am luat această decizie pentru că așa vrea președintele Iohannis, am luat această decizie pentru că așa cred eu că acest guvern va avea mai multă credibilitate, mai multă încredere și că acolo unde simt că lucrurile pot merge mai bine voi face modificări pe viitor”, a spus Dăncilă.

Seducătoarele voturi din Diaspora

Îndepărtarea lui Carmen Dan și a lui Teodor Meleșcanu sunt, la prima vedere, o tentativă de captatio benevolentiae. PSD și ALDE știu că vor avea o mare problemă la următoarele alegeri cu votul românilor din afara țării. Și pentru a le demonstra că nu au nimic cu ei, pentru a-i îmbuna și cu speranța că îi vor atrage în tabăra lor pe unii dintre ei, au modificat legea electorală pentru a le facilita procesul de votare. Acum, au renunțat și la Teodor Meleșcanu, perceput ca unul dintre vinovații organizării dezastruoase a procesului electoral în străinătate.

Distanțarea de Dragnea

         Cu Carmen Dan, lucrurile sunt însă mai complicate. Carmen Dan a fost, se pare, prima opțiune a lui Liviu Dragnea după demisia lui Mihai Tudose. A preferat-o, totuși, pe Viorica Dăncilă, pentru că era un om vechi în partid și europarlamentar, atuuri care lui Carmen Dan îi lipseau. Și dacă Viorica Dăncilă s-a lepădat elegant de Liviu Dragnea, Carmen Dan nu s-a dezis de mentorul său. Premierul mai scapă de unul dintre oamenii de bază ai lui Liviu Dragnea, exact în linia măsurilor pe care le-a luat până acum. Celebrul cvartet feminin de la congresul din 10 martie din jurul lui Liviu Dragnea și-a încheiat activitatea. Viorica Dăncilă, Carmen Dan, Gabriela Firea și Olguța Vasilescu joacă acum în echipe diferite. Mai mult decât atât, îndepărtarea lui Carmen Dan cu puțin înainte de împlinirea unui an de la înăbușirea violentă a protestelor din 10 august are o semnificație aparte. Din nou Dăncilă pare dispusă să dea semnale de împăcare cu opinia publică. Cât va ține această mișcare, asta e altă discuție. Ca și schimbarea ei de atitudine și dezinvoltura, deschiderea pe care le afișează. Campania electorală bate la ușă, se spune că lumea uită repede, doar că repede e o noțiune relativă. Cam ca tot ce e în politică.