Oferta PSD pentru Europa

Sediul PSD din Bucuresti. Foto: Agerpres

Lista candidaţilor PSD pentru alegerile europarlamentare a fost definitivată şi dezvăluită foarte târziu, aproape de expirarea termenului de depunere la Biroul Electoral Central. Din cauza indisponibilităţii temporare a lui Liviu Dragnea, internat în spital, şedinţa de conducere care urma să valideze oferta electorală a fost amânată o săptămână. Fără liderul atotdecident nu se putea, semn că acerba competiţie internă nu se-ncheiase. Cu câteva luni în urmă, primăriţa generală a Capitalei, Gabriela Vrânceanu-Firea, dezvăluise că Dragnea a „cumpărat” susţinerea filialelor cu promisiuni de acordare a mult mai multor locuri pentru Strasbourg decât pot fi obţinute la urne. Prăbuşirea partidului în sondaje a agravat situaţia, reducând şi mai mult numărul „eligibililor”.

Tensiunile au fost alimentate şi din alte surse. Mulţi europarlamentari PSD şi-au dorit noi mandate, drept care, după ani de totală absenţă din spaţiul public, s-au bulucit în ultimele luni pe canalele TV de propagandă ale coaliţiei guvernamentale spre a-şi dovedi fidelitatea. Bună parte dintre ei au făcut excese de zel de pomană: printre primii 10 candidaţi nu apar decât Dan Nica, fost ministru ş.a.m.d., şi cvasinecunoscutul Andi Cristea, pentru nu se ştie ce merite.

O a treia persoană care va continua în Legislativul continental e Maria Grapini, transferată de la Conservatorii lui Dan Voiculescu, fondatorul Trustului de presă Intact, deci ca preţ al susţinerii mediatice. Au mai aterizat pe listă jurnalista Carmen Avram, a Antenei 3, şi medicul-deputat Tudor Ciuhodaru, recrut al aceluiaşi mic partid dirijat de Voiculescu, care a acaparat astfel aproape o treime dintre locurile reprezentanţilor PSD în viitorul Parlament European.

Înţelegând încotro bate vântul, veteranul Victor Boştinaru a anunţat că renunţă el la o nouă candidatură. În schimb Ioan Mircea Paşcu, încă vicepreşedinte la Strasbourg, a sperat până-n ultima clipă şi, abia când s-a trezit lăsat deoparte, i-a aplicat lui Dragnea (prin Facebook!) un verdict sumbru, profeţindu-i sfârşitul politic: „Trebuie fie să ai un simţ de conservare atrofiat, fie tendinţe sinucigaşe, dacă atunci când şi aşa ai puţini oameni apropiaţi, să faci tot posibilul să ţi-i îndepărtezi şi pe aceştia! Dar, de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere, chiar dacă e tot atât de adevărat că fiecare pasăre pe limba ei piere!?” (cu erori de frazare şi de punctuaţie explicabile – poate – prin precipitarea furioasă). De menţionat şi că, după câteva zile, şefa de cabinet a premierului Viorica Dăncilă, Roxana Popa, şi-a dat demisia din funcţie şi din partid din cauza „îndepărtării PSD de valorile stângii europene”. Lepădări de liderul a cărui dominaţie nu mai poate dura mult.

În atare conjunctură, nu s-a găsit figură mai impozantă pentru prima poziţie decât ştearsa, rigida Rovana Plumb. Imediat după ea – Carmen Avram, cu care PSD-ul n-a îndrăznit să deschidă lista: realizatoare de reportaje, prezenţă televizuală mult mai modestă decât a lui Rareş Bogdan, jurnalistul-vedetă instalat triumfal de către liberali în fruntea aspiranţilor lor la Europarlament. Al 3-lea pesedist – singurul reprezentant al ultimului cerc de complici fideli lui Dragnea, şi anume Claudiu Manda. Pe 4 – încă o surpriză: un oarecare Cristian Terheş, despre care s-a aflat între timp că e preot greco-catolic, şi anume recomandat de… ţărănişti! Nu de vechiul PNŢCD, căci emblema e astăzi în posesia unui grupuscul condus de filologul convertit la avocatură Aurelian Pavelescu, care tot revine periodic la suprafaţă, în încercarea de a parveni politic. În criză de susţinători, Dragnea a apărut într-o conferinţă de presă flancat de Pavelescu şi de un anume Dănuţ Pop, preşedinte al minusculului Partidul Ecologist Român. S-a anunţat că PNŢCD şi PER au semnat un „protocol de susţinere” a listei PSD. Despre Terheş a mai ieşit la iveală că provine – de fapt – tot din zona de influenţă Dragnea-Voiculescu: în numele unei fantomatice „Romanian Community Coalition” înregistrate în California, a făcut sesizări ale autorităţilor române în favoarea liderului PSD şi ar fi apărut în repetate rânduri la Antena 3, în campania anti-justiţie. Fundaţia „Corneliu Coposu”, care apără tradiţia ţărănistă, s-a delimitat ferm de anunţul susţinerii PSD, în termeni precum „stupoare”, „indignare”, „impostor” (despre Pavelescu). Iar Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, de Oradea, de care aparţinea „părintele Cristian”, a decis ca Terheş „să fie eliberat de exerciţiul funcţiilor sacerdotale”, urmare a implicării sale în politică.

Mai departe: vin la rând, pe locurile 8-9, un senator invizibil, Dragoş Benea, şi recent-demisionarul ministru al Afacerilor europene Victor Negrescu, fost şi parlamentar la Strasbourg, plecat din guvern chiar înainte de preluarea de către România a preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii continentale, supărat atunci, îmblânzit între timp, cu – e de presupus – jurăminte de credinţă reînnoite. Pe 10 – acel Cristea. Vor mai fi sperând la fotolii starsbourgheze, în mai sau după eventuale retrageri pe parcurs ale unora dintre primii 10, Natalia Intotero, a 11-a, acum ministresă pentru „românii de pretutindeni”, Gabriela Zoană, a 12-a, propagandistă agresivă în ultimele luni, după ce-a prins gustul Parlamentului European, în care i-a luat locul, cu un an în urmă, Vioricăi Dăncilă, şi alţii, până la totalul maxim de 43 de nume admisibile pe listă. Cunoscute – doar ale Doinei Pană, fostă deţinătoare de portofolii ministeriale, şi ale deputaţilor Oana Florea şi Florin Manole; restul – din trupele de manevră: o Chilat, o Bălănică, doi Popa, o Jivan, alt Pavelescu, un Ioan, un Grigore, o Paţurcă, alt Cristian (nu „părintele”), Macaveiu, Brăiloiu, Voinea, Grama, o Căruceru, un Tomoioagă, o Raiciu, un Calenţaru, o Tăteaţă, un Moţ, o Ţundrea, Iacob, Unciuleanu, Răducanu şi Sima, numai celebrităţi. Mereu în actualitate – fabulosul Dicţionar onomastic al marelui Mircea Horia Simionescu…

Comentarii

Ion Bogdan Lefter
Ion Bogdan Lefter este scriitor, critic literar, analist cultural şi politic, profesor la Universitatea din Bucureşti, fondator şi conducător al revistelor „Contrapunct”, „Observator cultural” şi „aLtitudini”, fost director al Editurii Litera, fost director în România (Bucharest bureau chief) al postului american de radio Europa Liberă, secţia română.