Oleacă de pragmatism moldovenesc

34
Seen through the mesh covering an electoral advertising point of the Socialits' Party, people walk in Chisinau, Moldova, Saturday, Feb. 23, 2019, a day before the country holds parliamentary elections. Moldova's President Igor Dodon expressed, in an interview with the Associated Press, concern of
5 minute de lectură

Blocajul de la Chișinău persistă după alegerile legislative din 24 februarie, care nu au dat un câștigător clar. Democrații care dețin guvernul, socialiștii pro-ruși ai lui Dodon și opoziția antioligarhică nu pot găsi o formulă pentru majoritate. Nimeni nu vrea să se alieze cu nimeni.

Va câștiga pragmatismul? Dar cum arată, de fapt, pragmatismul? Mi-am amintit de discuția pe care am avut-o, în capitala Moldovei, cu un interlocutor bine informat. Să ne întoarcem, așadar, într-un sfârșit de august torid, pe o terasă umbrită din Chișinău – un episod pe care îl relatez, pe larg, în cartea de călătorii „Povestiri de peste Prut”, apărută în februarie la Editura Seneca din București.

Cornel Ciurea este analist politic. Se spune despre el că e un apropiat al Partidului Democrat și se autodefinește drept ”„moldovean care nu este unionist”. Viziunea lui despre viitorul țării sale este una strâns legată de geopolitică și încărcată de un pragmatism vecin cu cinismul.

”„Republica Moldova nu poate fugi din locul în care se află” – își începe pledoaria Cornel Ciurea.

„Uniunea Europeană se închide în propriul cerc, devine egoistă. E adevărat, și noi mai călcăm strâmb – se întâmplă, nu putem nega… Dar Uniunea Europeană nu mai vrea să ierte, și acest lucru este o problemă”.  

Soluția? Revenirea la un „egoism sănătos”, consolidarea suveranității și o anumită „acrobație geopolitică.

„Va trebui să păstrăm relații bune și cu americanii, dar avem și celălalt plămân, cel rusesc, pe care îl reprezintă președintele Dodon și acea parte a societății moldovenești. Moldova nu este un stat care își decide singur propriul destin, cred că anumite evoluții și din Uniunea Europeană, tulburările la frontieră, situația din România, Polonia, Slovacia demonstrează că proiectul european nu va mai arăta așa cum este acum – cel puțin, asta este șansa țării noastre să fie integrată într-un nou proiect care astăzi încă nu există”.

Poate fi iliberalismul o șansă pentru Moldova? Da, crede Cornel Ciurea. De ce? Pentru că și Republica Moldova face parte din această tendință iliberală.

Analistul constată, cu satisfacție, similitudinile României cu Republica Moldova, pe care le vede drept încurajatoare. „Aceeași luptă cu statul paralel, aceeași respingere a criticilor legate de situația din sistemul judecătoresc, aceeași neînțelegere – de ce Occidentul pune accentul pe combaterea corupției și nu pe alte probleme, de ordin economic și de securitate. Deci, sunt foarte multe probleme care ne unesc mai curând, decât să ne despartă…”

De altfel, el vede o conviețuire din ce în ce mai fericită între București și Chișinău. Aceasta se datorează unei bune înțelegeri între cei care se află acum la guvernare.

Dar Rusia?Rusia este o amenințare, dar nu una fatală, care încă permite practicarea propriului nostru joc, un joc al respingerii Rusiei – asta este de fapt nota distinctivă a actualei guvernări prin a arăta că vrem să ne emancipăm.

Nu se poate scăpa în întregime de Rusia, țara se află într-o strânsoare foarte puternică, măcar dacă ne gândim la Transnistria și la influențele de tot felul ale Rusiei în Republica Moldova.

Desprinderea totală nu este posibilă, dar nici reintrarea în țarcul Rusiei nu va fi acceptată de foarte mulți oameni. Soluția? „O mimare a desprinderii, dar această desprindere trebuie să fie tratată de Moscova foarte serios, pentru că la un moment dat ea se va transforma, ar putea să se transforme în realitate!”

Cornel Ciurea crede că acțiunile punitive ale Rusiei sunt tolerabile, cu tot embargoul economic sau prezența unor agenți de influență sau cu încercarea de a controla sistemul financiar. Că există posibilitatea unor manevre, la care recurgem”, spune analistul, care se invocă, și simbolurile pe care le vom putea vedea cu toții în capitala Moldovei.

Americanii vor construi o ambasadă pe stadion, pe ruinele fostului stadion republican. Rușii au o ambasadă impunătoare pe bulevardul Ștefan cel Mare și aceste două ambasade vor simboliza această marjă de manevră pe care Moldova o are, strict în spațiul dintre cele două ambasade.

Există un grup important de comentatori și politologi din Republica Moldova, apropiați de opoziție, care consideră că teza geopolitică este utilizată pentru a face ca lumea să uite de problemele pe care ei le numesc reale:combaterea corupției, jaful, problemele sociale…

Nu e, oare, mai important să se știe cine a furat miliardul, nu e important statul de drept?

„E clar că problema combaterii corupției este foarte importantă. Ea a fost foarte importantă și în anii’90, ea a fost foarte importantă, dar nimeni nu vorbea despre corupție atunci. Și asta mă face să cred că este vorba de o anumită ideologizare, de parțialitate, de subiectivism și de influențe care vin din exterior”.

Cu aceasta, mi-am luat la revedere de la Cornel Ciurea. Se grăbea să ajungă la o emisiune tv, pe unul dintre canalele aparținându-i oligarhului Plahotniuc. Aveam să ne întâlnim, peste vreo trei zile, și să ciocnim un pahar de vin la recepția de Ziua Națională, oferită de președintele Dodon.

Ovidiu Nahoi
Ovidiu Nahoi, jurnalist român, este redactor șef al Radio France Internationale România. Și-a început cariera în 1990 în cadrul primului post de radio independent din România, Unifan/Uniplus, ca prezentator și redactor de știri.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele