Operațiunea „Pacienți sub acoperire”: o vânătoare de șpăgi care îi irită pe medici

Programul „Pacienți sub acoperire”, pentru a combate șpăgile din spitale, anunțat de ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a stârnit indignare printre medici și în rândurile asociațiilor profesionale din sistemul sanitar, dar și rumoare printre pacienți, care se tem că, dacă nu vor mai da plicul, nu vor mai fi tratați corespunzător.

9 minute de lectură

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a declarat că intenționează să trimită în spitale „pacienți sub acoperire” pentru a identifica angajații care condiționează actul medical de mită. Potrivit ministrului, acesta este unul dintre pașii unei strategii anticorupție mai ample, gândite de Ministerul Sănătății, care ar trebui implementată pînă în 2020.

Președintele Asociației Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu, a declarat, pentru Reporter Global, că aceasta este o inițiativă populistă și nu există la Ministerul Sănătății niciun astfel de proiect. „Trebuie mers la cauze. În urma majorării salariilor, o parte dintre medici au renunțat la a primi bani de la pacienți. Există însă și cadre medicale care continuă această practică. Sunt situații în care asistentele și infirmierele întocmesc liste cu medicii și cu banii pe care ar trebui să-i dea pacientul și dau această listă bolnavilor. Fenomenul nu poate fi stopat decât umblând la cauze și acestea sunt legate de faptul că Ministerul Sănătății nu se preocupă să asigure acces egal la servicii medicale tuturor pacienților, iar aceștia, pentru a fi tratați, dau șpagă. Nu există liste prestabilite cu bolnavii care trebuie tratați în funcție de gravitatea bolii și, în aceste condiții, medicii îi aleg pe cei care dau șpagă”, a declarat Vasile Barbu, pentru Reporter Global. El susține că un astfel de demers din partea Ministerului Sănătății ar fi lipsit de o bază legală. „Este vorba de faptul că doamna ministru a declarat că persoanele trimise sub acoperire vor fi echipate cu tehnică de înregistrare. De unde vor fi bani pentru cumpărarea de aparatură și cine va valida aceste înregistrări? Ce valoare vor avea ele în fața judecătorilor? Nici Ministerul Sănătății nu are acces la datele pacienților”, declară președintele asociației pentru drepturile pacienților.

Soluția propusă este ilegală

Și Federația „Solidaritatea Sanitară” consideră soluția propusă de ministru ilegală. „Experții Ministerului Sănătăți, care i-au prezentat ministrului o astfel de soluție, au ratat un amănunt care se dovedește crucial, respectiv prevederile art. 101, alin. 3 din Codul de Procedură Penală: «Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acţionează pentru acestea să provoace o persoană să săvârşească ori să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe.» Ideea este simplă: ne aflăm în situația provocării la comiterea unei infracțiuni.)

Noi suntem deja obișnuiți cu lipsa capacității de înțelegere a legii de care dau dovadă unii dintre funcționarii Ministerului Sănătății. (…) Atitudinea multora dintre funcționarii acestei instituții, absența unui sistem transparent de gestionare a solicitărilor etc. sunt tot atâtea motive pentru a deschide un front anticorupție la acest nivel. Chiar dacă nu este cea mai importantă problemă a sistemului public de sănătate, problema condiționării actului medical este una reală, ce merită tratată cu atenție. Însă Ministerul Sănătății are deja un set întreg de instituții în subordine/coordonare ce se pot implica în rezolvarea unor astfel de situații: DSP-uri, ANMCS, organismele profesionale, asociațiile pacienților etc. Suplimentar, managerii unităților sanitare fac și ei parte din același tablou. Ca de obicei, sunt ratate instrumentele juridice și instituționale aflate deja la îndemâna MS, preferându-se idei netestate (și ilegale), ce riscă să producă mai mult rău decât bine”, se arată într-un punct de vedere al organizației.

Proiect de trei săptămâni

Ministrul Sorina Pintea a dat ca exempu pentru efectele benefice ale strategiei Institutul Clinic Fundeni, unde se aplică, de trei săptămâni, un proiect-pilot în acest sens. „Institutul Clinic Fundeni este un exemplu de rele practici. Exemplul indicat în studiul de caz pentru o strategie anticorupție eficientă, respectiv Spitalul Fundeni, este, de fapt, un exemplu de rele practici din perspectiva relațiilor de muncă și dialog social. Așa-zisa strategie anticorupție a fost implementată în acel spital cu încălcarea flagrantă a câtorva prevederi legale. Cu alte cuvinte, o aparentă dorință de legalitate în privința corupției (de fapt, o dorință de a evita responsabilitatea din partea conducerii) s-a dorit transpusă prin ilegalități. Dacă tot vorbim despre corupție, propunem Ministerului Sănătății să înceapă prin a investiga modalitatea în care acest spital a încheiat un contract cu o casă de avocatură (deși are departament juridic) care-și permite să trimită la negocieri oameni lipsiți de pregătire în domeniul legislației muncii. Evident, nu era nicio problemă dacă se dorea doar amânarea așezării situației pe făgașul legal, nepriceperea celor contractați fiind un paravan al relei-credințe. (…) Lipsesc dovezile care să susțină ideea creșterii/rămânerii nemodificate a fenomenului corupției. În luna ianuarie 2019, Ministerul Sănătății a demarat prima campanie împotriva personalului medical, utilizând ca laitmotiv corupția acestuia”, susține Solidaritatea Sanitară. Vasile Barbu declară că, deși conduce o asociație care apără drepturile pacienților, a aflat de proiectul-pilot de la Fundeni care, potrivit ministrului Pintea, se aplică de trei săptămâni, abia când ministrul a făcut anunțul privind „pacienții sub acoperire”. „Am sunat mai multe persoane din minister să întreb despre proiectul anunțat de ministru și mi s-a spus că nu există la nivelul ministerului vreun document în acest sens. El a adăugat că există deja mecanismele prin care ministerul poate combate corupția din sistemul sanitar. „Există avertizori în rândul medicilor și la nivel de spitale că există fenomenul de șpagă, dar soluția este la Ministerul Sănătății, care ar trebui să asigure banii necesari pentru materiale și un acces egal al pacienților la tratamente”, susține Vasile Barbu.

Vlad Mixich: „Nu este atacată relația de încredere medic-pacient” „Sunt plăcut surprins de proiectul-pilot antișpagă la medic, anunțat azi de dna Sorina Pintea. Așa cum a fost anunțat, proiectul bifează cum trebuie toți pașii: (1) intervenții care promovează etica la nivel de spital; (2) dezvoltarea de indicatori de monitorizare; (3) folosirea mecanismului electronic de feedback al pacientului (proiect implementat anterior, în mandatul lui Vlad Voiculescu, sub coordonarea lui Ștefan Voinea); (4) trimiterea de „mystery client” ȚINTIT pe acele clinici unde feedback-ul semnalează că sunt probleme. Modelul a mai fost implementat, nu fără succes, în alte părți.  Nici vorbă de un atac la relația de încredere între pacient și medic, ci de protejare, atât a drepturilor pacientului, cât și a medicilor corecți din acele clinici unde s-a semnalat existența șpăgilor. Sursa acestor semnale sunt pacienții, căci nimeni nu este mai îndreptățit decât ei (subliniez nimeni, inclusiv procurori sau jurnaliști) să semnaleze, când vorbim de condiționarea actului medical (șpagă) sau când e vorba de recunoștință. Pe de altă parte, înțeleg frustrarea colegilor medici. Deși plicul la medic e o problemă a sistemului medical românesc, ea a ajuns să fie depășită de altele, mult mai mari. Să menționez doar trei. Primul ar fi lipsa completă de măsurare/prevenire a erorilor medicale provocate de sistemul medical, nu de medici ca indivizi: insuficientă aparatură, medicamente lipsă sau silirea medicilor să stea peste 24 de ore în spital (studiile arată clar că frecvența erorilor medicale crește considerabil când medicul trebuie să petreacă atât de multe ore, neîntrerupt, în gărzi). Al doilea: considerabila corupție la nivel înalt din sistemul medical: doar în 2016-2017, au fost peste 40 de cazuri de corupție în rândul înalților funcționari/politicieni din sistem, fiind vorba de mită de sute de milioane de lei. Și asta e doar ce „s-a prins”. Al treilea, risipa considerabilă făcută cu banii sănătății într-un sistem în care majoritatea investițiilor nu sunt făcute pe criterii socio-economice și de cost-eficiență, ci pe ce primar/mogul medical e mai tare în partid. Medicii cunosc toate aceste trei probleme care (și aici e o opinie proprie), reprezintă azi cangrene mult mai urgente și purulente decât „plicul la doctor”. De aici pleacă frustrarea și nervii lor: atunci când ai piciorul ajuns aproape de amputare, oricine s-ar enerva dacă s-ar da mai multă atenție unei măsele stricate și dureroase. Cumva, retrăim episodul măririi salariilor medicilor: deși toate datele/specialiștii ne-au prevenit că mărirea salariilor, singură, fără să fie dublată de alte măsuri consistente, NU oprește exodul medicilor și nici nu crește prezența acestora la țară sau în orașele mici, decidentul politic a insistat doar pe asta (vorbesc de ultimele trei guverne). Rezultatul: pacienți frustrați, medici tensionați, lipsa medicilor în mic urban/rural la fel de mare, exodul creierelor care pare să continue. E încă o lecție despre complexitatea politicilor de sănătate, care nu sunt simple, nici simpliste și nici pur joc de imagine. Păcat că învățăm în continuare in vivo (operație deschisă pe-un popor întreg) această lecție”, susține, într-o postare pe Facebook, directorul Observatorului de Sănătate, Vlad Mixich.

Lidia Truică
Jurnalist cu 27 de ani de experiență, din care 23 în presa economică. A debutat în presă in 1993 ca jurnalist la cotidianul Evenimentul Zilei și a continuat să lucreze în mai multe instituții de presă abordând domenii precum agricultura, energie, sanatate.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele