Bacalaureatul confirmă eșecul din educație al politicilor

Dezastru la liceele tehnologice

156
5 minute de lectură

Rezultatele din acest an ale examenului de bacalaureat au fost modeste, stabilind recorduri negative ale ultimilor ani și chiar dezastre punctuale, licee în care nimeni n-a trecut examenul. Rata de promovabilitate la bacalaureat anul acesta a fost de 69,07%, cea mai mică din ultimii trei ani, iar promovarea înainte de contestații a fost și ea modestă, cea mai joasă din ultimii patru ani. Nici la Evaluarea Națională rezultatele din acest an nu au fost prea îmbucurătoare. Rata de promovabilitate a fost de 73,12%, cel mai mic procent din ultimii 5 ani.

40 de licee tehnologice cu 0% promovabilitate

Pe lângă numărul mic de absolvenți care au reușit să ia bacalaureatul, au existat 40 de licee tehnologice unde niciun candidat nu a promovat examenul. Referitor la acest aspect, ministrul educației, Ecaterina Andronescu, a declarat că aceste clase din liceele tehnologice ar putea fi transformate în clase profesionale. Declarația ministrului vine în contextul în care școlile de arte și meserii au fost desființate tot de aceasta, în 2009. Andronescu a motivat atunci tăierea totală a cifrei de școlarizare pentru aceste școli prin faptul că liceele tehnologice erau „mai bine pregătite pentru a oferi un învățământ de calitate” și că se va ajunge la creșterea numărului de elevi care vor susține bacalaureatul. Pe lângă faptul că elevii au pierdut șansa de a deprinde o meserie în mod practic, încă din timpul liceului, această măsură a creat dezechilibre pe piața muncii și a produs cel puțin 10% abandon școlar, conform Ministerului Muncii. Acum, după dezastrul din liceele tehnologice, Ecaterina Andronescu susține creșterea numărului de locuri din liceele profesionale.

Referitor la acești copii care nu reușesc să promoveze bacalaureatul, ministrul a oferit o explicație: „Este vorba de cei care, în liceele tehnologice cu preponderență, au intrat cu note mai mici de 4 chiar, de cele mai multe ori. Deci cu un decalaj atât de mare față de nivelul pe care ar fi trebuit să îl aibă după pregătirea din clasa a VIII-a, încât nu au mai putut recupera până la finalizarea liceului și ne trezim acum cu situația aceasta”. În acest caz, rămâne întrebarea: de ce să trimitem către un liceu tehnologic, unde cunoștințele teoretice sunt preponderente, iar bacul este unul bazat tot pe cunoștințe teoretice, copiii care nu au reușit să acumuleze un minim de cunoștințe de acest tip până la nivelul clasei a VIII-a? Și cum ne așteptăm să promoveze aceștia bacalaureatul în modul în care este conceput acum, având în vedere că bacul de la liceele tehnologice nu este diferențiat ca dificultate față de cel de la profilele teoretice? În multe dintre aceste cazuri, este clar că acești copii nu vor reuși să asimileze suficientă informație cât să obțină media 6 la bac. În schimb, vor trece prin alți 4 ani de școală, pentru ca la finalul liceului să nu aibă neapărat o direcție clară de urmat sau fără să fi fructificat și dezvoltat anumite abilități pentru a putea urma o profesie. Mulți dintre aceștia nici măcar nu se înscriu la bacalaureat. Conform unor statistici realizate în 2018 de Ministerul Educației, 2/10 elevi nu se înscriu la bac, 3/10 nu reușesc să îl treacă, iar 28% au luat medii între 6 și 7, aflându-se astfel la limita de trecere.

Diferențe mari între note

Nici la Evaluarea Națională rezultatele din acest an nu au fost prea îmbucurătoare. Rata de promovabilitate a fost de 73,12%, cel mai mic procent din ultimii 5 ani. Cât despre criteriile în funcție de care sunt admiși elevii în ciclul liceal, și aici au fost descoperite anumite probleme, anul acesta. O analiză a site-ului edupedu.ro arată că notele de la evaluarea națională sunt cu 3-4 puncte mai mari decât cele de la examen. După ce au analizat rezultatele din 11 județe, au constatat că această situație se întâlnea în peste 90% din cazuri. Acest aspect este relevant, în condițiile în care ne arată că există o diferență clară între modul în care este evaluat elevul și nivelul de cunoștințe pe care acesta îl are. 

Toate schimbările prin care a trecut sistemul de învățământ în ultimii ani își pun amprenta și pe rezultatele de la examene. O dovadă în acest sens este că anul acesta s-au înscris sau au promovat bacalaureatul doar 3 din 5 elevi din generația care a început școala în 2007. Între 2007 și 2019, România a avut 17 miniștri ai educației. Toate aspectele negative din sistemul educațional românesc, de la rata ridicată a abandonului școlar, cuprinsă între 16 și 19% în ultimii 9 ani, aproape 6 puncte procentuale peste media Uniunii Europene, potrivit Eurostat, până la nivelul scăzut al cheltuielilor pentru educație, 2,8% din PIB în 2018, față de 4,6% media UE, se resimt în rezultatele de la examenele naționale.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele