Pensiile pe contrasens

Legea pensiilor este extrem de generoasă. Oferă tuturor câte ceva fără a uita pe cineva. Este atât de generoasă, încât apare un mare semn de întrebare dacă va putea fi aplicată peste câțiva ani în termenii prognozați astăzi.

166
8 minute de lectură

Astfel, pensia minimă se raportează la salariul minim. Persoanele cu o vechime de cel puțin 15 ani primesc 45% din salariul minim brut, iar pentru fiecare an în plus de vechime se adaugă 1% din salariul minim. Pare puțin, dar această prevedere arată, de fapt, o relaxare a obținerii unei pensii, în condiții de contributivitate redusă.

De asemenea, prin noua lege se includ în calculul pensiei toate drepturile de natură salarială, precum sporuri, al 13-lea salariu, acord global, ore suplimentare, prime, pensii și bonusuri. Legea este generoasă: oferă din oficiu o creștere cu 10% a pensiei, iar dacă beneficiarul aduce și acte doveditoare, creșterea pensiei va fi și mai mare. Este, totuși, mai greu de înțeles pe ce bază se acordă creșterea de 10% din oficiu. Poate, doar pe baza unei declarații pe proprie răspundere.

Facilități incluse în legea pensiilor

Sunt și alte facilități legale. Masteratul și doctoratul sunt considerate perioade necontributive, dar pentru fiecare an se acordă 0,25 de puncte pe pensie. Femeile care au un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani, care au născut cel puțin trei copii și i-au ținut în întreținere până la vârsta de 16 ani beneficiază de o reducere a vârstei de pensionare cu șase ani.

Pensia de urmaș se menține, ba chiar apare o nouă prestație socială, un ajutor pentru soțul supraviețuitor de 25% din pensia soțului decedat, care se va adăuga la pensia soțului supraviețuitor.

Vârsta de pensionare rămâne neschimbată la 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar stagiul complet este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Vârsta de pensionare este o preocupare pentru toate statele și sistemele de pensionare. În perioada 2015-2017, în statele OECD, vârsta de pensionare a crescut cu 1,5 ani pentru bărbați și 2,1 ani pentru femei. Trei state OECD au vârsta de pensionare de peste 68 de ani: Danemarca (vârsta de pensionare ajunge la 74 de ani), Italia și Olanda. Pensionarea la vârste standard mai mici de 65 de ani rămâne legală doar în Franța, Grecia, Luxemburg (60 de ani), Slovenia (60 de ani) și Turcia (59 de ani, pentru femei). De remarcat că doar trei state OECD, Elveția, Polonia și Israel, mențin o diferență de vârstă de pensionare între femei și bărbați, în toate celelalte țări având loc egalizarea vârstei standard.

Rata de înlocuire a salariului cu pensia în economiile OECD

Un indicator important al sistemului de pensii este rata de înlocuire a salariului cu pensia. Sistemele de pensii din Franța și Luxemburg oferă cele mai mari venituri pensionarilor, de 100% din media veniturilor la nivel național. Gradul de înlocuire a salariului cu pensia este în medie, în țările OECD, de 63%, cu diferențe importante, de la 29% în Marea Britanie, la 102% în Turcia. Pentru veniturile mici, rata de înlocuire este mai mare cu 10% decât pentru restul veniturilor, ajungând la 40% în Polonia și la 100% în Danemarca, Israel și Olanda. Trebuie spus, însă, că în Marea Britanie pensia publică este suplimentată de cea obținută în sistemul administrat privat, astfel că se ajunge la o rată de înlocuire a salariului cu pensia de 80%.

Cheltuielile publice cu pensiile au crescut. În anul 1990, cheltuielile medii cu pensiile ale statelor OECD erau de 2,5% din PIB. În anul 2017, Grecia și Italia au ajuns la cheltuieli de 15% din PIB. Prognozele arată că, în următorii ani, cheltuielile statelor cu pensiile vor fi în continuă creștere. Din acest motiv, menținerea sustenabilității sistemului este o adevărată provocare pentru majoritatea statelor. Specialiștii sunt de părere că statele ar putea fi nevoite să ia o serie de măsuri de creștere a veniturilor la bugetul de pensii, precum creșterea contribuțiilor, limitarea beneficiilor oferite la ieșirea la pensie și regândirea mecanismelor de indexare a pensiilor aflate în plată.

Creșteri, creșteri și iar creșteri

Noua lege a pensiilor adoptată de Parlamentul României ignoră presiunile bugetare. Anul acesta, punctul de pensie va crește, de la 1 septembrie, la 1.265 lei, iar plățile vor fi mai mari cu 8,4 miliarde lei; de la 1 septembrie 2020, punctul de pensie ar trebui să ajungă la 1.775 lei, cu un impact asupra fondurilor bugetare de 24,8 miliarde lei, în septembrie 2021, punctul de pensie ar trebui să fie de 1.875 lei, cu cheltuieli bugetare mai mari cu 51 miliarde lei, iar în anul 2022, cheltuielile ar trebui să fie mai mari cu 81 miliarde lei decât în acest moment. Din anul 2022, valoarea punctului de referință ar urma să se indexeze anual cu rata inflației, plus jumătate din creșterea reală a câștigului mediu brut. 

În ritmul prevăzut de proiectul noii legi a pensiilor, cheltuielile ar urma să crească spectaculos: cu aproape 10%, anul acesta, cu aproape 25%, în anul 2020 și ar ajunge aproape duble în anul 2022.

Este posibil? Inițiatorii legii mizează pe creșterea economică prognozată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Cu toate acestea, România nu reușește de 20 de ani să crească procentajul veniturilor bugetare în total PIB. De exemplu, în anul 2012, veniturile bugetare erau de 33% din PIB, în timp ce anul trecut ajunseseră la numai 31% din PIB. Aceste evoluții arată că veniturile pe care se bazează plata pensiilor sunt optimiste.

Încetinirea creșterii economice și dublarea fondului de pensii în 2022

Este o certitudine că în următorii ani creșterea economică va încetini. O arată chiar și prognozele Comisiei Naționale de profil. Pe de altă parte, piața muncii este într-o continuă schimbare: carierele sunt mai scurte, oamenii își schimbă mult mai rapid joburile, contractele de muncă sunt tot mai flexibile, luând în calcul nu doar zilele, ci chiar orele de lucru. Progresul tehnologic și noua economie schimbă în profunzime piața muncii.

În ultimii ani, statele OECD au făcut cu destulă timiditate schimbări ale sistemelor de pensii. Vârsta de pensionare a fost modificată în șase state membre ale OECD; 12 state au modificat limita și rata de contribuție, în funcție de vârstă și venituri; 12 state au modificat nivelul beneficiilor la pensii; șapte state au operat modificări în ceea ce privește regulile privind pensia minimă; șapte state au modificat nivelul taxării pensiilor; cinci țări au făcut schimbări în sensul că mai multe categorii de angajați sau de mici întreprinzători (în special cei care lucrează la propria firmă) să plătească contribuții sociale.

Reforma sistemelor de pensii în lume

În țările OECD, speranța de viață a crescut, după anul 1970, cu valori cuprinse între 18 și 23,4 ani. În anul 2050, în medie, speranța de viață va crește cu aproximativ 28 de ani, adică până la 88 de ani. Dacă vârsta de pensionare va rămâne la nivelul actual, cheltuielile sistemului de pensii vor crește substanțial. În plus, așa-numita „generație baby-boom” va ieși la pensie și va fi înlocuită cu o generație având o rată de fertilitate mult mai mică.

Așadar, schimbările în structura de vârstă a populației aduc presiuni de schimbare a sistemelor de pensii sub influența a doi factori importanți: fertilitatea, aflată în scădere, și creșterea speranței de viață.

În ceea ce privește beneficiile la pensii, 12 state OECD vor să schimbe sistemul. Grecia a tăiat aproximativ 40% din pensia medie, în alte state au fost reduse contribuțiile procentuale la sistemul de pensii administrat privat, iar alte guverne au crescut contribuțiile sociale. Există, de asemenea, state care au introdus o serie de mecanisme prin care pensiile să se raporteze la o serie de indicatori ai economiei.

Este vorba, de exemplu, despre raportul dintre numărul de pensionari și salariați sau de deficitul bugetului de pensii bazat pe schema pay-go; formula de indexare cu inflația a fost revizuită astfel încât creșterile de pensii au fost atenuate, iar unele state au introdus o pensie minimă, calculată în Grecia ca o cotă unică de 20% din salariul mediu, iar Slovacia a introdus o pensie minimă care poate fi încasată doar de salariații cu cel puțin 30 de ani de contribuție socială.

Legea pensiilor din România ignoră toate semnalele de alarmă privind sustenabilitatea sistemelor de pensiilor de la nivel mondial. Un plus de prudență nu ar fi stricat.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele