„Arabia Saudită și Rusia par să fi tras linia la 80 de dolari pe baril, acesta fiind nivelul peste care le este teamă că s-ar putea reduce masiv cererea”, consideră analistul Ole Hansen de la Saxo Bank. Aceasta pare să fi fost concluzia din finalul deciziei Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) după întâlnirea comună cu Rusia, care a avut loc la Viena în urmă cu o săptămână. Însă conjunctura din piața petrolului pare să anunțe presiuni de creștere a cotațiilor.

Prețurile petrolului american, WTI Crude Oil, și ale celui Brent, etalon pentru piața europeană, și-au continuat creșterea.

Banca de investiții americană Morgan Stanley consideră însă că prețul petrolului Brent ar putea urca la 85 de dolari pentru un baril în a doua jumătate a anului, ca urmare a unei oferte mai mici decât cererea de petrol.

Conjunctura geopolitică extrem de complicată susține o creștere a prețurilor, însă situația economică mai fragilă a țărilor în curs de dezvoltare, lovite de fuga capitalurilor către piața americană, are un efect invers, de calmare a tensiunii și de scădere a cotațiilor, spun specialiștii.

„Pe termen scurt, cel mai probabil țițeiul va fi susținut de riscurile geopolitice continue cu privire la îngrijorările legate de rezervele din Venezuela și mai ales din Iran, pe măsură ce termenul limită pentru implementarea sancțiunilor SUA se apropie”, avertizează Hansen. Însă îngrijorările acestea ar putea păli și ar putea fi înlocuite de o „mărire continuă a creșterii ofertei și cererii non-OPEC ce poate avea de suferit din cauza unei scăderi în rândul economiilor din piețele emergente”, a adăugat analistul Saxo Bank.

Totuși, decizia confuză a OPEC a declanșat creșterea cotațiilor petrolului, acompaniată de comentariile participanților la întâlnire. În mod normal, o decizie de majorare a producției de petrol ar fi trebuit să producă o scădere a prețurilor, deoarece ar fi crescut oferta. Și atunci, de ce am avut un efect contrar? Deoarece nu a fost limpede cum se va ajusta oferta. Confuzia a fost provocată de ecuația proporțiilor, aranjamentul promițând o creștere a producției, menținând la același nivel cotele existente, așa încât nu a fost clar ce se va întâmpla în piață.

A doua forță care împinge cotațiile petrolului a fost desigur izolarea Iranului, cerută de președintele american Donald Trump. După ce au denunțat acordul nuclear cu Iranul, Statele Unite pun presiune asupra statelor care cumpără petrolul iranian, ceea ce poate produce o scădere masivă a ofertei. Analiștii de la Morgan Stanley se așteaptă de altfel ca oferta de petrol din piață să sufere deoarece presiunile americanilor asupra aliaților ar reduce exporturile de petrol ale Iranului. Iranul produce zilnic 2,4 milioane de barili de petrol și sancțiunile americanilor ar putea micșora dramatic exporturile iraniene.

Agenția Internațională de Energie, care afișează săptămânal evoluția stocurilor de petrol, a anunțat o reducere a stocurilor din SUA cu aproape 10 milioane de barili la finalul lunii iunie, informație care a avut un efect imediat de creștere a cotațiilor.

Un alt eveniment care a inflamat cotațiile aurului negru a fost blocarea exporturilor din estul Libiei în urma capturării porturilor și a infrastructurii de stocare în mâinile unei grupări militare ostile. National Oil Corporation a anunțat activarea opțiunii de forță majoră, după ce 850.000 de barili de petrol sunt blocați zilnic de la export. Cantitatea de petrol care lipsește din piață aproape că nu este compensată de majorarea exporturilor livrate de coaliția între OPEC și Rusia.

„Pe termen scurt, cel mai probabil țițeiul va fi susținut de riscurile geopolitice continue cu privire la îngrijorările legate de rezervele din Venezuela și mai ales din Iran, pe măsură ce termenul limită pentru implementarea sancțiunilor SUA se apropie. Aceste îngrijorări ar putea însă să fie în cele din urmă înlocuite de schimbarea atenției către o mărire continuă a creșterii ofertei și cererii non-OPEC ce poate avea de suferit din cauza unei scăderi în rândul economiilor din piețele emergente”, susține Hansen.

Totuși, scumpirea petrolului va amplifica presiunile inflaționiste, un risc major de care se tem toate băncile centrale, inclusiv cea din Strada Doamnei.

Deocamdată, cotațiile ridicate ale aurului negru l-au intrigat pe președintele american Donald Trump, care a spus, sau mai bine zis a scris, pe Twitter, că regele bin Salman al Arabiei Saudite i-a acceptat propunerea de a majora producția de petrol cu 2 milioane de barili pe zi. Măsura ar compensa ceea ce Trump a numit „tulburările și disfuncționalitățile din Iran și Venezuela”. Regele saudit n-a confirmat majorarea producției, dar a spus că a discutat cu Trump despre nevoia de „a menține stabilitatea pieței petrolului”.