Planurile naționale privind clima și energia, ținte greu de atins

6 minute de lectură

Planurile naţionale privind clima şi energia ale statelor europene sunt insuficiente pentru a permite Uniunii Europene (UE) să îşi atingă ţinta ca 32% din energia consumată în 2030 să fie din surse regenerabile, arată o analiză publicată marţi de asociaţia de profil WindEurope. Analiza WindEurope arată că unele ţări membre UE promit să introducă capacităţi semnificative de energie eoliană în planurile naţionale privind clima şi energia.

Însă aceste planuri nu conţin şi măsuri specifice pentru a atinge aceste promisiuni, ceea ce înseamnă că promisiunile nu contează. Ţările europene au convenit anul trecut să elaboreze planuri naţionale privind clima şi energia. Analiza realizată de WindEurope evaluează măsurile incluse în planurile fiecărui stat membru ca fiind fie insuficiente, fie slabe. „Europa are o ţintă clară: 32% din energia consumată în 2030 să fie din surse regenerabile. Fiecare ţară a elaborat un plan naţional în care precizează cum va contribui la această ţintă. Însă niciunul dintre planuri nu precizează în mod concret măsurile prin care ţările vor pune în practică obiectivele propuse”, a declarat directorul general de la WindEurope, Giles Dickson. Potrivit analizei realizate de WindEurope, majoritatea acestor planuri naţionale privind clima şi energia nu oferă vizibilitate pe termen lung cu privire la licitaţiile de energie regenerabilă, ceea ce nu conferă certitudine pentru investiţii. În plus, nicio ţară nu s-a angajat să simplifice regulile cu privire la planificarea şi acordarea de autorizaţii. Analiștii români susțin că, în ultimii ani, costurile cu producerea energiei regenerabile au început să scadă, ceea ce face ca acest domeniu să devină atractiv pentru investitori și benefic pentru consumatori, mai ales în contextul creșterii prețului petrolului. România dispune de resurse bogate, dar și variate de energie regenerabilă: biomasă, hidroenergie, potențial geotermal, energie eoliană și fotovoltaică.

România, surse bogate de „regenerabile”

Până în anul 2030, România își propune o creștere a capacităților eoliene până la o putere de 4.300 MW și a celor fotovoltaice de până la 3.100 MW. Pentru producerea de energie hidro este de subliniat faptul că au scăzut rezervele de apă, comparativ cu anul 1990, cu circa 20%. Proiectul de strategie energetică arată că, în concordanță cu capacitățile instalate, la nivelul anului 2030, energia medie anuală furnizată în sistemul energetic național din surse eoliene va fi de circa 11 TWh, iar cea din surse fotovoltaice, de circa 5 TWh/an. În anul 2030, din puterea totală instalată a sistemelor fotovoltaice, 750 MW vor fi realizate sub forma unor capacități distribuite deținute de prosumatori de energie. „Pentru atingerea în anul 2030 a gradului de dezvoltare al valorificării acestor resurse regenerabile de energie, sunt esențiale promovarea unor politici care să vizeze realizarea capacităților de stocare a energiei și dezvoltarea rețelei de transport și declararea unor zone de dezvoltare energetică utilizând surse regenerabile pentru proiecte mari și asigurarea conectării la rețea prin grija Transelectrica”, se arată în strategie.

SONNEWALDE, GERMANY - SEPTEMBER 06:  A sheep grazes among solar panels at a solar farm on September 6, 2017 in Sonnewalde, Germany. Germany is making strong progress in meeting aggressive goals towards higher reliance on renewable energy sources as part of its "Energiewende," or "energy transition," away from coal and nuclear energy. While Germany is phasing out its nuclear power plants it will nevertheless remain dependent on coal for decades to come.  (Photo by Sean Gallup/Getty Images)

Esențiale sunt și asigurarea condițiilor care să permită înlocuirea capacităților la sfârșitul ciclului de viață, precum și dezvoltarea de capacități mici și încurajarea prosumatorilor. „Prin aplicarea graduală a politicilor  prevăzute de strategie, până în anul 2030, capacitatea instalată în centralele hidroelectrice din România va creşte, faţă de anul 2018, cu circa 750 MW”, se arată în strategia energetică. „Centralele care vor produce această creştere de capacitate instalată vor asigura o producţie suplimentară de energie de circa 1,8 TWh/an.

Ţinând cont de faptul că amplasamentele cele mai favorabile din punct de vedere hidroenergetic au fost deja amenajate, noile proiecte vor avea indicatori de rentabilitate a investiţiilor mai reduşi şi vor trebui să fie dezvoltate pentru a asigura şi alte beneficii decât energia (ex. prevenirea viiturilor, alimentarea cu apă, irigaţii etc)”, menționează documentul citat. Faţă de totalul capacităţilor instalate în anul 2018 pentru producţia de energie electrică, la nivelul anului 2030 se va înregistra o creştere a capacităţilor eoliene până la o putere de 4.300 MW şi a celor fotovoltaice de până la 3.100 MW. Corespunzător acestor capacităţi instalate, în anul 2030, energia medie anuală furnizată în sistemul energetic naţional din surse eoliene va fi de circa 11 TWh, iar cea din surse fotovoltaice, de 5 TWh/an, așadar, un total de 16 TWh, aproape dublu comparativ cu nivelul din prezent.

Energia solară, repartiție uniformă

Strategia energetică a României până în 2030 arată că energia solară poate fi valorificată în scop energetic fie sub formă de căldură, care poate fi folosită pentru prepararea apei calde menajere și încălzirea clădirilor, fie pentru producția de energie electrică în sisteme fotovoltaice. Specialiștii români susțin că repartiția energiei solare pe teritoriul național este relativ uniformă, cu valori cuprinse între 1.100 și 1.450 kWh/mp/an. Valorile minime se înregistrează în zonele depresionare, iar valorile maxime în Dobrogea, estul Bărăganului și sudul Olteniei. În proiectul de strategie energetică, aflat în dezbatere publică, se arată că valorificarea potențialului solar în scopul producerii de energie electrică prin utilizarea panourilor fotovoltaice permite instalarea unei capacități totale de 4.000 MW și producerea unei energii anuale de 4,8 TWh. La sfârșitul anului 2016, erau instalate în România parcuri solare cu puterea totală de 1.360 MW, care, conform energiilor de proiect, produc 1,91 TWh/an. În anul 2016, parcurile fotovoltaice din România au produs 1,67 TWh. Construirea de parcuri fotovoltaice a beneficiat în perioada 2009-2016 de schemă de sprijin, conform Legii 220/2008. Instituirea arealelor protejate Natura 2000, precum și restricționarea dezvoltării parcurilor fotovoltaice pe suprafețe de teren agricole limitează opțiunile privind instalarea unor noi parcuri fotovoltaice de mari dimensiuni doar pe terenurile degradate sau neproductive. „Principala cauză pentru care potențialul solar nu este valorificat la un grad superior constă în faptul că sistemul energetic național nu poate prelua variațiile mari de injecție de putere generate de sursele fotovoltaice, în absența unor sisteme de echilibrare și stocare dimensionate corespunzător”, se arată în document. O reglementare mult așteptată era cea legată de preluarea în sistem a energiei produse de persoanele care își instalează panouri fotovoltaice. În luna iunie 2018, Camera Deputaților a decis să aprobe legea prin care consumatorii casnici ce și-au instalat panouri solare nu vor plăti nici impozit, nici TVA, nici accize pentru energia pe care o produc sau o vând, în limita unei puteri instalate de 27 kW.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele