PNL și USR au depus un proiect de revizuire a Constituției, preluând și inițiativa „Fără penali“

150
4 minute de lectură

PNL și USR au depus la Parlament un proiect pentru revizuirea Constituției prin care condamnaţii definitiv la pedepse privative de libertate sunt excluși de la alegerile locale, parlamentare, prezidențiale și europarlamentare, iar amnistia și grațierea pentru fapte de corupție este interzisă, relatează Mediafax.

Partidele parlamentare PNL și USR au depus, luni, la Parlament, proiectul de revizuire a Constituției, susținut de 115 parlamentari, a anunțat liderul deputaților liberali, Raluca Turcan.

Proiectul are în vedere interzicerea dreptului de a fi aleși în „organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României“ pentru cetăţenii „condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării“.

Modificările vizează și funcția de eurodeputat: „Nu pot fi aleşi în Parlamentul European cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării“.

În categoria legilor organice este interzisă „acordarea amnistiei și a grațierii colective pentru fapte de corupție“. De asemenea, parlamentarii și Guvernul nu vor putea avea inițiative legislative pentru amnistia şi graţierea colectivă cu privire la faptele de corupție.

Propunerea mai prevede și interzicerea acordării, de către președintele României, a grațierii individuale pentru fapte de corupție.

În același timp, Guvernul nu va putea da ordonanțe de urgență ce afectează legile organice care reglementează infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora, acordarea amnistiei sau a graţierii colective și organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi.

În ceea ce privește atribuțiile Curții Constituționale, acest organism se va putea pronunța pe constituţionalitatea „ordonanțelor, la sesizarea Preşedintelui României, a 50 de deputați sau 25 de senatori, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a Avocatului Poporului“. Totodată, judecătorii Curții ar putea hotărâ asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial.

Inițiatorii propunerii de modificare a Constituției motivează aceasta de „punerea în aplicare a rezultatului Referendumului pe probleme de interes național convocat de Președintele României, dl. Klaus Iohannis și desfășurat la data de 26 mai 2019“.

„Referendumul a fost validat, în consecință Parlamentul României are obligația, conform jurisprudenței constituționale, de a discuta și a decide cu privire la temele referendumului, validate de poporul român prin scrutinul referendar amintit mai sus. Temele de interes național validate prin referendum cu incidență asupra dispozițiilor constituționale sunt următoarele: 1. interzicerea amnistiei și a grațierii pentru fapte de corupție; 2. interzicerea adoptării ordonanțelor de urgență în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare; 3. extinderea dreptului de a sesiza neconstituționalitatea ordonanțelor de urgență și de către Președintele României, de către Înalta Curte de Casație și Justiție sau de către 50 de deputați ori 25 de senatori“, conform sursei citate.

De asemenea, expunerea de motive face referire și la inițiativa cetățenească „Fără penali în funcții publice“.

„Corelativ, se impune includerea în propunerea legislativă de revizuire a reglementării referitoare la interzicerea dreptului de a fi ales în cazul persoanelor care sunt condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, textul normativ propus fiind o preluare a inițiativei cetățenești avizată de Curtea Constituțională și aflată în procedură parlamentară pentru dezbatere și adoptare. Preluarea acesteia în prezenta inițiativă de revizuire permite parcurgerea unui proces legislativ unitar și organizarea unui singur referendum de aprobare a revizuirii Constituției“, arată documentul.

La referendumul de la 26 mai, cetăţenii au fost chemaţi de președintele României, Klaus Iohannis, să se pronunţe prin „Da“ sau „Nu“ cu privire la întrebările: 1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?“ 2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?“.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele