
Ediția tipărită | Briefing
26 iulie 2018 | XIAMEN
CRESCUT într-o dictatură militară, Than Swe, un tânăr membru al elitei afacerilor din Myanmar, vedea lumea occidentală ca pe un protector și un model. Chiar și atunci când guvernele occidentale au impus interdicții din ce în ce mai mari pe comerț și călătorii, pentru a pedepsi junta care îi conducea țara din 1988 până în 2016, Than Swe, asemenea multora dintre compatrioții săi, le considerau păstrătoarele ordinii morale. Împăunarea cu valurile occidentale poate fi iritantă. Când a vizitat America, în adolescență, Than Swe își amintește că a fost felicitat pentru că a ajuns într-o țară care respectă drepturile omului. Dar ca alternativă la despotismul local, Occidentul oferea speranță.
„Oamenii încă cred că țările occidentale sunt cele mai bune”, spune cu glas moale Than Swe, în vârstă de 26 de ani, așezat în camera de întâlniri a universității din portul chinez Xiamen. Fiind unul dintre cei 2,5% myanmarezi care sunt etnici chinezi, el vede totuși din ce în ce mai mult o alternativă în investițiile și asistența din partea Chinei învecinate în plină ascensiune. Spre deznădejdea lui, mulți din țara sa nu sunt de acord cu asta. El își amintește cum o propunere de a construi diguri pe râul Irrawaddy a fost blocată, pe fundalul unor proteste furioase legate de inundarea satelor și distrugerea ecosistemelor, pentru a produce electricitate pentru China, nu pentru Myanmar. China a fost asemuită puterilor coloniale, care „doar iau totul și pleacă”.
După veacuri de relații tensionate, cereri imperiale de tribut și războaie ocazionale, o mare parte din Asia trebuie să țină seama acum de uriașul vecin chinez, care este mult mai mult decât un partener comercial. Odată cu bogăția și succesul, au venit și un nou sentiment de încredere într-un model chinezesc și ambițiile de a-l împărtăși.
(…)
Citeşte articolul integral în limba română în numărul 9/ 3 – 9 august 2018 al revistei “Reporter Global”, paginile 20-21.
Acest articol a apărut în secțiunea Briefing a ediției tipărite a The Economist, sub titlul „Gateway to the globe”
Traducere de Roxana Dascălu.