Poate fi anul surprizelor sau al amânarilor

58
5 minute de lectură

2019 a fost un an al răsturnărilor spectaculoase de situație, al mesajelor clare transmise de un electorat proeuropean care a respins incertitudinea propusă de o guvernare populistă. Ei bine, în România populismul a eșuat, poate și pentru că arhitecții programului de promisiuni erau niște băieți șmecheri, cu prea mulți bani obținuți din venituri oficiale prea mici. Voturile au aruncat în afara istoriei un lider de partid, care a ajuns în pușcărie pentru trafic de influență. Pare un fleac, dar traficul de influență sau conflictul de interese poate dezechilibra o industrie. În timp ce revista pleacă spre tipar, apare și o primă schiță a bugetului de stat. Deocamdată, vestea nu mai creează vreo emoție, în linii mari cifrele sunt cunoscute. Vom avea un deficit care va sfida limitele impuse de Maastricht, provocat de efortul de a majora pensiile. Subiectul pensiilor este sensibil în toată lumea. În Franța, a provocat furia mulțimilor și greve penalizatoare pentru oameni și pentru economie. 2020 va fi un an cu două sezoane electorale, a căror intensitate emoțională va fi mult mai mare decât în 2019. Partidele își joacă viitorul în fața unui electorat complet diferit de cel de acum patru ani, aproape indiferent față de scena politică. Florin Cîțu, ministrul finanțelor, are abilitatea de a ține în frâu echilibrele fragile ale banilor publici, deoarece înțelege și are capacitatea de a evalua efectele. Nu va greși decât dacă i se vor impune mișcări forțate de bani. Cîțu și echipa lui știu să joace în piață: în debutul săptămânii, a reușit să coboare randamentele titlurilor de stat, după ce a surprins piața respingând toate ofertele de cumpărare a titlurilor de stat în valoare de aproape un miliard de lei. Va fi însă un an extrem de complicat pentru economia românească. În lume, Brexit-ul și alegerile din SUA din noiembrie împrăștie incertitudine. Deși e clar că Brexitul va avea loc, nu știe nici acum care va fi formula de divorț între Marea Britanie și Uniunea Europeană: amiabil, tensionat, cu restricții sau unul dur, cu interzicerea vizitării copiilor de către unul dintre părinți. Cele două evenimente vor avea loc spre finalul anului și vor consuma multă emoție, vor stimula panica din piețele financiare și se vor hrăni din asta.

Oricum, Brexit-ul nu este un eveniment sau vreo conferință care să se finalizeze la o dată clară, va fi un proces de durată. Și România va fi afectată pe cel puțin trei canale, avertizează fostul ministru de externe Cristian Diaconescu. Dar nu este singur România ar putea lupta pentru un buget european care să n-o dezavantajeze. Ministrul agriculturii ne transmite. Adrian Oros ne anunță că bătălia a început deoarece suplimentarea finanțărilor pentru protecția mediului se va face din banii pentru agricultură, iar România va face front comun cu alte state afectate. Este clar că și în Parlamentul European s-a schimbt raportul de forțe. Aici România este extrem de influentă, dar nu datorită dimensiunii sale, ci, mai ales, noilor europarlamentari și pozițiilor acestora în grupurile politice mamă. Un prim pas spre un model de profesionalizare. În esență, anul 2020 va împrăștia nesiguranță, confuzie și ezitari atât în politica internă, care stă sub apăsarea a două sezoane electorale, cât și în cea externă, care stă în așteptarea acordului pentru Brexit și a alegerilor din SUA. Va fi un an al tatonărilor și, dacă spiritele nu se încing, al calmului înainte de furtună. Economia globală încetinește, comerțul internațional a rămas fără arbitri și oarecum fără reguli, Organizația Mondială a Comerțului fiind ignorată și sfidată de noul puseu de protecționism. Industriile încetinesc și ele, pe de o parte din cauza blocajelor protecționiste, pe de altă parte din rațiuni legate de schimbări structurale. Industria auto se află într-un punct de inflexiune: se va face trecerea de la carburanții clasici la hibrid și, apoi, la mașina electrică. Va fi un șoc pentru afacerile industriale din lanțul clasic? Desigur, iar afacerile ar trebui să se pregătească din timp. Anul viitor ar fi ideal dacă bursa de valori se va consolida prin listări mai consistente, recomandă Sergiu Oprescu, președintele Alpha Bank. De ce avem nevoie de Bursă? Pentru a stimula economia și pentru bunăstarea noastră. În toată această atmosferă tensionată atât acasă, cât și în lume, este bine să înțelegem cât de aproape este un colaps al sistemului public de pensii, o problemă comună mai multor state europene. Oricare ar fi ele, este nevoie de reforme, de întărirea fondurilor private de pensii, recomandă atât Dan Bădin, de la Deloitte, cât și Cristian Popa, membru în boardul CFA România. În cazul în care politicienii n-au chef să înțeleagă aceste semnale de alarmă, Adrian Codîrlașu descrie finalul, în care creditorul, cel care a finanțat aventura, este și vinovat, și păgubit. Și asta, din toate timpurile. Dar, atenție, cei care pierd cel mai mult suntem noi, oamenii obișnuiți pe care inflația sau devalorizarea provocate de criza de încredere în economia noastră îi afectează cel mai brutal. Probabil vom evita, cu înțelepciune, un final nefericit. 2020 poate fi anul surprizelor sau al amânărilor, dar nu va fi un an plictisitor. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele