Prim-ministrul Viorica Dăncilă a încheiat săptămâna trecută cu o vizită la Varna, unde a participat la reuniunea cvadripartită de nivel înalt România-Bulgaria-Serbia-Grecia. 

Potrivit unui comunicat de presă emis de guvern, Viorica Dăncilă a avut cu această ocazie o întâlnire cu invitatul special al reuniunii, premierul israelian Benjamin Netanyahu. Este pentru prima dată când grupul celor patru țări balcanice, cunoscut drept Grupul Craiova, a invitat un lider din afară să participe la forum.

„Este o mare onoare pentru Israel. Aceasta reflectă starea de creștere a Israelului în lume. Mai exact, fiecare dintre ei mi-a promis că vor îmbunătăți votul pe probleme care ne privesc atât în ​​Uniunea Europeană, cât și în ONU”, a spus Netanyahu.

Conform comunicatului guvernamental, șefa guvernului român i-a prezentat omologului israelian modificările legislative realizate în domeniul parteneriatului public-privat. 

Spinoasa chestiune a ambasadei 

Guvernul român se află într-o adevărată ofensivă pentru promovarea unor proiecte prin parteneriat public-privat, unele dintre ele văzute chiar drept alternative la finanțarea din fonduri de coeziune, spre nemulțumirea Comisiei Europene. Este cazul preconizatei autostrăzi Iași-Târgu Mureș sau al spitalelor regionale. 

Implicarea Israelului în finanțarea unor proiecte românești a mai fost discutată și în precedenta întrevedere dintre cei doi premieri, pe pământ israelian, în aprilie anul acesta. 

Un alt subiect abordat atunci de cei doi premieri, pus în discuție și de această dată, conform comunicatului Palatului Victoria, a fost relocarea ambasadei României la Ierusalim. 

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat înainte de reuniunea cu omologul român că este „sigur” că Bucureștiul își va muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim, după ce Statele Unite vor face acest lucru. Netanyahu nu a dat însă un termen până la care mutarea ar putea avea loc.

Mutarea ambasadei a constituit în acest an un subiect de dispută între guvernul dominat de PSD și președintele Klaus Iohannis. Guvernul român a invocat posibilitatea mutării ambasadei și un memorandum pe această temă a circulat în Palatul Victoria. Ministerul Afacerilor Externe a promis o evaluare a oportunității mutării ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. MAE avansase drept termen pentru finalizarea documentului sfârșitul lunii iunie sau începutul lui iulie, însă documentul n-a fost finalizat nici până azi. Oricum, președintele Iohannis a declarat că România se va alinia poziției exprimate de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, prin care ambasadele urmează să rămână la Tel Aviv, în pofida recunoașterii de către Washington a Ierusalimului drept capitală a statului Israel. Președintele este cel care coordonează politica externă a României, fapt întărit de mai multe decizii ale Curții Constituționale. 

Problema Israelului cu Uniunea Europeană

Presa israeliană vorbește și despre un alt interes al premierului Netanyahu. El ar vrea ca România să susțină punctele de vedere israeliene în cadrul Uniunii Europene. România va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019.

După cum relatează jurnaliștii israelieni, Netanyahu i-ar fi spus omologului său român că Israelul apără Europa prin prevenirea a zeci de atacuri asupra solului său.

Mesajul lansat către premierul român este o continuare a eforturilor șefului guvernului israelian pentru schimbarea atitudinii Uniunii Europene în ceea ce privește țara sa.

De altfel, înainte de plecarea către Varna, premierul Netanyahu nu și-a ascuns intențiile, declarând reporterilor că dorește „să lucreze cu aceste țări pentru a schimba abordarea ipocrită și ostilă din UE” față de Israel.

Netanyahu este extrem de nemulțumit de atitudinea Uniunii Europene, mai ales a statelor din vestul blocului comunitar, în ceea ce privește problema orașului Ierusalim, extinderea așezărilor evreiești în Cisiordania și, în general, abordarea procesului de pace în Orientul Mijlociu. 

Într-un interviu acordat postului de televiziune proguvernamental Antena 3, premierul Netanyahu le-a reamintit europenilor că țara sa a oprit zeci de atentate ale căror ținte se aflau în Europa. 

„Înțelegeți că Israelul apără Europa, că e un bastion al valorilor occidentale, al valorilor europene, în inima Orientului Mijlociu, blocând astfel marșul islamului militant – asta apără Europa. De aceea mă aștept la reciprocitate și corectitudine. E o cerință de bun-simț”, a mai spus liderul israelian.

Netanyahu a depus eforturi susținute în acest an pentru realizarea unei alianțe cu statele din estul blocului european, de la Grupul Visegrad la țările baltice, pe care le consideră mai abordabile și mai apropiate de poziția lui Donald Trump în privința Orientului Mijlociu. 

În această ofensivă, premierul israelian profită și de disensiunile dintre membrii Uniunii, exploatând, de exemplu, poziția ostilă față de Bruxelles a membrilor Grupului de la Visegrad. De exemplu, înainte de a vizita Ungaria, din iulie anul acesta, premierul israelian și-a întețit atacurile la adresa miliardarului de origine evreiască George Soros, țintă a campaniei negative din partea guvernului de la Budapesta al lui Viktor Orban. 

Bani israelieni contra bani europeni

În privința României, premierul israelian poate exploata dorința nemărturisită, dar vizibilă a guvernului și mai ales a liderilor partidului de guvernământ de a găsi alternative la finanțările din fonduri de coeziune. 

Bucureștiul este aspru criticat de Bruxelles din cauza modificării legilor Justiției care, spun oficialii europeni, pun în pericol lupta împotriva corupției și reprezintă un derapaj de la statul de drept. În acest context, în cadrul negocierilor privind bugetul multianual 2020-2027, în mai multe dintre capitalele statelor net contributoare s-a avansat ideea condiționării alocărilor de respectarea criteriilor privind statul de drept. 

Demararea unor ample proiecte prin parteneriat public-privat, în locul celor prin finanțare europeană, ar însemna un important as în mâneca guvernului și a partidului de guvernământ în negocierile ce vor urma. Dar, în același timp, și o justificare pentru discursul tot mai contondent anti-UE, la care apelează comunicatori de frunte ai PSD. 

Actualmente, guvernele român și israelian se află însă într-un adevărat balet diplomatic, în care fiecare așteaptă ceva de la partea cealaltă. 

Bucureștiul așteaptă, desigur, implicarea israeliană în mari proiecte de investiții. Și nu e întâmplător faptul că în chiar ziua deschiderii reuniunii de la Varna, la București, liderul PSD Liviu Dragnea a anunțat emiterea iminentă a unei Ordonanțe de urgență privind constituirea unui fond suveran care să adune activele deținute de stat în diverse sectoare economice. 

Acest proiect, anunțat, discutat și amânat în mai multe rânduri, a fost anunțat brusc de liderul PSD, despre care se spune că ar conduce de facto guvernul de la București. Ieșirea intempestivă poate fi pusă în legătură cu descinderea premierului israelian la Varna, câtă vreme mai multe voci din spațiul politic, dintre care cea mai sonoră a fost cea a ex-premierului Victor Ponta, au afirmat că ideea fondului suveran i-a fost „impusă” lui Liviu Dragnea de grupuri de interese din Israel. 

Pe de altă parte, Israelul așteaptă ca România să spargă unitatea europeană în ceea ce privește atitudinea față de procesul de pace israelo-palestinian. De asemenea, Bucureștiul ar urma să devină un avocat al Israelului în Uniunea Europeană. 

Totuși, marja de manevră a României în această direcție pare limitată. Un studiu al influentului think tank European Council on Foreign Relations (ECFR), publicat săptămâna trecută, arată că România se numără printre statele membre cu cea mai mică relevanță la nivelul Uniunii.

Un „Visegrad” (mai) balcanic

Grupul de la Craiova este o alianță constituită inițiat din trei țări europene – România, Bulgaria și Serbia. Grupul a fost inițiat în cadrul unei reuniuni a șefilor de guverne din 24 aprilie 2015, care a avut loc la Craiova. Pe atunci, șeful guvernului de la București era Victor Ponta, care depunea eforturi legate de dimensiunea internațională. Grecia s-a alăturat organizației în octombrie 2017. 

Organizația pare o replică balcanică a Grupului de la Visegrad, însă, spre deosebire de varianta central-europeană, geografia și statutul politic nu mai sunt congruente.

Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia sunt relativ apropiate din punct de vedere economic. Ele și-au propus la început să coopereze în vederea atingerii obiectivelor de integrare euroatlantică. Acum, își caută o voce comună în Uniunea Europeană, care cel mai adesea este critică față de Bruxelles. 

Diferențele de statut politic dintre cele patru țări ale grupului de la Craiova sunt evidente – Serbia nu este membră a Uniunii Europene, de exemplu. România este puternic proamericană și proatlantistă, în timp ce în Serbia, care nu face parte din NATO și nici nu-și propune așa ceva, se manifestă o puternică tendință prorusă. De partea lor, Bulgaria și Grecia, membre NATO, nu manifestă entuziasmul atlantist al României.

Din punct de vedere economic, Serbia se află mult în urma suratelor din grup, România și Bulgaria sunt economii dinamice, chiar dacă rămân cele mai sărace din Uniune, în timp ce Grecia a străbătut deșertul unui deceniu de austeritate care a vlăguit societatea și a amplificat resentimentele față de Bruxelles, dar mai ales față de Germania, văzută de greci drept principala susținătoare a austerității pe continent.