Politica anti-Covid-19

68
8 minute de lectură

Trezite din buimăceala loviturii fulgerătoare cu care Covidul a retezat temelia vieții politice, partidele se repliază.

Dacă inițial am asistat mai degrabă la o prudență, poate și o boare de pudoare în a exhiba lupta politică, lucrurile se schimbă cu viteza obișnuinței. Izolarea și distanțarea socială au devenit normalitate, iar politicienii se adaptează cu o ușurință demnă și de o cauză mai bună. Cât pe ce să rămână fără pâinea albă a opoziției, PSD, ALDE, dar chiar și USR și PMP au îndepărtat pericolul cu sprijinul neprecupețit al ezitărilor și bâlbelor PNL-ului.

Ultimul exemplu e chiar ordonanța prin care persoanele fizice și juridice își pot amâna ratele. La câteva zile după decretarea stării de urgență, PSD-ul venea cu un proiect de lege cu privire la amânarea ratelor. „În această luptă contra cronometru, este nevoie de măsuri clare, ferme și curajoase. Mai târziu va fi prea târziu.” De altfel, PSD-ul e la modul general într-o luptă contra cronometru cu guvernul, pentru măsuri economico-sociale. Până la urmă, ideea s-a rostogolit, oricum și alte țări au recurs la ea. Sub presiuni multiple – realitatea propriu-zisă, exemplele altor țări, așteptările și spaima populației și a agenților economici, mișcările iuți ale opoziției – guvernul s-a grăbit să adopte o ordonanță privitoare la amânarea ratelor. Sigur, chestiunea era arzătoare. Doar că mai multă atenție, o consultare cu specialiștii, mai puțină aroganță nu au stricat niciodată. Altfel…e nevoie de cârpeli. Iar cârpelile în vremuri de criză nu pică bine. Sunt semn de slăbiciune, ezitările demobilizează și scad încrederea. Oricum, lupta pe Facebook a ministrului Florin Cîțu cu PSD-ul exact pe această temă s-a terminat cam șifonat pentru guvern. „Retragerea de la publicare a ordonanței privind amânarea ratelor: o nouă dovadă de prostie și haos în care acest Guvern aruncă românii și firmele românești!

Toată lumea a așteptat de la Guvern măsuri concrete, ferme și rapide. De aceea au fost învestiți de Parlament. Dacă nu sunt în stare, măcar să nu încurce și mai mult prin hotărârile adoptate! Românii și firmele românești au nevoie de sprijin real, nu de un Guvern care să le facă situația și mai grea”, posta Marcel Ciolacu chiar înaintea ședinței de guvern în care ordonanța buclucașă urma să fie revăzută. Florin Cîțu dregea cam anemic busuiocul: „Ordonanța care amână plata ratelor românilor până la 9 luni(!!!) nu este retrasă!

Câteva observații ale MFP care clarificau mai multe discuții apărute în spațiul public au fost omise din varianta trimisă spre publicare.

Astăzi în ședința de guvern de la ora 17:00 corectăm această eroare”.

Nu-i vorbă, că nici PSD-ul nu e prea hotărât, ba vorbește despre amânare până la sfârșitul anului, ba până în septembrie. Pe de altă parte, bine că măcar guvernul a ținut cont de critici, de oriunde ar fi venit ele…

De altfel, mai toate partidele vin cu soluții la criza provocată de epidemie în România. USR a pregătit un pachet consistent. Printre altele, propune impozitarea cu 90 la sută a pensiilor speciale , dar și a oricăror venituri de la stat care depășesc salariul președintelui României; curățenie generală și digitalizarea în toate autoritățile, agențiile și alte compartimente ale statului. „Concret, statul poate să renunțe la taxele aplicate pe salariul minim și fiecare român rămâne cu 830 de lei în plus în mână. În plus, statul poate să acorde 830 de lei ajutor de criză pentru fiecare angajat care și-a pierdut locul de muncă începând cu 1 martie.

Impactul bugetar al acestor măsuri propuse de USR este suportabil pe termen scurt și similar cu impactul măsurilor anunțate de către guvern. Doar că soluția USR presupune o distribuție mai simplă și mai echitabilă a resurselor”, mai propun cei de la USR.

Luat cu treburile grele și delicate ale guvernării, PNL-ul nu prea mai are timp de nimic, cu atât mai puțin de inițiative de imagine. Prin urmare, ceilalți speculează. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că parlamentarii social-democrați vor dona 50% din indemnizațiile lor pentru achiziția de materiale sanitare și echipamente de protecție pentru medici. Desigur, așteptăm ca PSD să și demonstreze acest lucru, nu de alta, dar verba volant, scripta manent.

Foto: Agerpres

O eventuală plafonare a unor prețuri se profilează ca un teren extrem de sensibil de dezbatere politică. Sigur, avem plafonarea tarifelor la utilități și carburanți, cu riscurile și beneficiile de rigoare. Decretul privitor la starea de urgență permite, totuși, plafonarea nu doar a tarifelor la utilități, ci și a prețurilor la medicamente, echipamente medicale și alimente de strictă necesitate. De altfel, chiar Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a cerut plafonarea. PSD a anunțat că are pregătit un proiect de lege în acest sens, în cazul în care guvernul nu se hotărăște să treacă la fapte. O spune liderul deputaților social-democrați, Alfred Simonis: ”PSD are pregătit și va depune un proiect de lege, pe care îl vom adopta în regim de urgență, prin care să plafonăm prețurile la alimentele de bază, medicamente și produse sanitare. Dar nu la valoarea lor de astăzi, ci la media prețurilor din ultimele 3 luni. În plus, speculanții trebuie să plătească foarte dur pentru faptele lor!”. După o vizită regulamentară, între orele 11 și 13, la un hypermarket, și Călin Popescu Tăriceanu, șeful ALDE, a ajuns la concluzia că e nevoie de măsuri. Dar nu după modelul PSD  „Cam ce făceau comuniștii pe vremuri! Posibilul efect este însă că multe produse vor dispărea și că va apărea iar piața neagră! Nu cred că vrem să ne reîntoarcem acolo”, scrie liderul ALDE, care are altă idee: „O altă metodă este de a se plafona adaosurile comerciale/marja de profit, în special pe verigile din lanțul de transport și distribuție. Și nu la toate produsele, ci la cele de bază! Așa vom putea lăsa producătorul să-și continue producția, chiar dacă vor fi unele creșteri de prețuri datorate fluctuației prețurilor la materia primă. Până la urmă și aceste creșteri pot fi temperate de guvern prin scăderea, pe termen limitat, a taxelor pe muncă în asemenea fel încât producția să rămână competitivă”.

Ludovic Orban are, deocamdată, reticențe majore să se atingă de prețurile la alimente. Într- o emisiune la Realitatea Plus, premierul spunea că se analizează această variantă, dar dădea de înțeles că riscurile sunt prea mari: „O mare parte a produselor de pe piața românească provin din import. Dacă producătorul a crescut prețul, eu nu pot să impun să vândă aici la un preț dacă el cumpără la un preț mai mare decât cumpăra acum o lună de zile. Nu poți să impui un preț din burtă, un mercurial, pentru că vor dispărea de pe piață și vor fi vândute pe rețele nelegale. În momentul în care pui un preț care nu are legătură cu cel al producătorului sau angrosistului, riști să rămâi fără produse și abia atunci riști penurie. Nu pot fixa preț la cartof, măr importat, de exemplu, din Polonia. Dacă prețul la care se importă a crescut, evident va crește prețul în România”. Dezbaterea pe plafonare e doar la început. Cu sau fără Covid-19, suntem totuși într-un an electoral, iar partidele și-au recăpătat reflexele semiînghețate preț de câteva zile. Parlamentul va lucra, pe ici, pe colo, iar bătăliile online vor deveni obișnuință. Noi fronturi se vor deschide. Cel mai delicat și controversat e deja conturat: cel al sistemului medical, atât din perspectiva pacienților, cât și din cea a cadrelor medicale. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele