O discuție față în față cu președintele american Donald Trump pare să fie o experiență jurnalistică bizară. Președintele Trump spune lucruri care te lasă fără replică. În același timp însă, spusele lui par familiare, pentru că sunt din aceeași specie cu care liderul de la Casa Albă ne-a obișnuit. El hiperbolizează, exclamă, folosește impersonalul, livrează adevăruri parțiale în mod constant, fie că ține discursuri publice, fie că dă un interviu. Ne-am obișnuit deja cu un fel de „logică trumpistă”.

Așa și cu interviul de duminică de la televiziunea americană CBS. A vorbit multe și a spus lucruri șocante. Dar parcă ne-am obișnuit cumva cu ele și nu mai par noi. Un șoc de uz curent – așa au ajuns intervențiile lui Donald Trump. Însă una dintre temele atinse de el la CBS merită remarcată.

Președintele Trump crede în Kim Jong-un, s-a îndrăgostit de el, după propriile spuse. Nu crede însă în climatologi, în oamenii de știință care vorbesc de încălzirea globală. „Au o foarte mare agendă politică”, a spus el în interviu. Președintele SUA nu e sigur că președintele Vladimir Putin e în spatele otrăvirilor din spațiul occidental, dar își exprimă îndoiala că oamenii sunt responsabili pentru creșterea temperaturii pe Pământ. „Cine știe”, a spus el, „poate că temperaturile vor scădea la loc.” Și a adăugat: „Nu știu dacă încălzirea globală e făcută de om. Dar nu vreau să dau miliarde și miliarde de dolari. Nu vreau să pierd milioane și milioane de slujbe”, a mai spus el. „Logică trumpistă” în toată splendoarea ei.

La data când a fost difuzat interviul, nu trecuse mai mult de o săptămână de când organismul internațional de evaluare a schimbărilor climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change – IPCC) a avertizat că lumea se îndreaptă spre o creștere a temperaturii globale cu 3 grade Celsius față de nivelul din perioada preindustrială. Ce poate însemna aceasta? În lipsa unor măsuri de contracarare a tendinței de încălzire terestră, cercetătorii spun ceea ce deja a ajuns cunoscut de multă lume: nivelul mării va crește, la fel și temperatura și aciditatea oceanelor, iar lumea nu va mai avea aceeași capacitate de a cultiva cereale de bază, cum ar fi grâu, porumb și orez.

Cercetătorii în care Donald Trump nu crede au mai spus că vechea țintă din Acordul de la Paris, menținerea creșterii temperaturii globale sub 1,5 grade față de valoarea din epoca preindustrială, ar putea fi insuficientă pentru evitarea unor schimbări dramatice la nivel global. De fapt, au recomandat ei, emisiile de CO2 ar trebui reduse până în 2030 cu 45% față de nivelul din 2010, iar folosirea cărbunelui industrial ar trebui să ajungă la zero. Exact pe dos de cum a decis administrația Trump, care dorește să înlocuiască strategia din 2015 a președintelui Obama privind energia curată dând mână liberă la folosirea mineritului pentru producerea de energie – după cum Reporter Global a mai relatat.

Un pas înainte

Cu toate acestea, Donald Trump pare dispus la o concesie. În campania electorală din 2016, el a spus că încălzirea globală este „o farsă”. Ceea ce a părut o afirmație din categoria celor susținute de fostul său fan, marele adept al teoriilor conspiraționiste Alex Jones, ale cărui conturi au fost recent suspendate de pe rețelele de socializare. Puși în încurcătură, colaboratorii săi explicau că „domnul Trump crede că clima se schimbă și că factorii poluanți joacă un rol în ecuație” – declarația îi aparține ambasadoarei SUA la ONU, Nikki Haley. Dar în interviul de la CBS, președintele Trump a spus direct că nu mai susține că schimbările climatice sunt o farsă. „Cred că e o diferență (între temperaturi)”, a admis el. Dar o asemenea nuanță este suficientă pentru el pentru a trece la acțiune?

Donald Trump deja a spus că nu vrea să cheltuiască „miliarde și miliarde” de dolari. Dar, după cum scrie Roger Harrabin, analistul BBC pe probleme climatice, ce guvern ar fi dispus la așa ceva? Însă sunt guverne, arată analistul, care investesc în energia curată ca într-o afacere din care se poate câștiga. De exemplu, Strategia Industrială britanică prevede crearea de locuri de muncă în zona curată a industriei energetice pentru a le compensa pe cele pierdute în zona murdară. Iar în Statele Unite, mai spune el, industria solară creează mai multe slujbe decât mineritul. „Dar știe asta președintele?”, se mai întreabă el.