Home Actualitate Prețuri românești, prețuri europene

Prețuri românești, prețuri europene

0
Prețuri românești, prețuri europene
Foto: Getty Images / Guliver
5 minute de lectură
Foto: Getty Images / Guliver

Urmăriți-ne și pe Facebook

România are cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană. În luna octombrie a.c. rata inflației a ajuns la 3,2%. Cu toate acestea, raportat la nivel european, prețurile din România sunt mult mai mici. Președintele Consiliului Concurenței crede că prețurile mai mici din România sunt datorate nu doar unor venituri salariale mai reduse, ci și unui mediu concurențial intens.

Conform datelor Comisiei Europene, preţul mediu al unui litru de benzină în Uniunea Europeană s-a majorat de la sfârșitul anului 2018 şi până la finele lunii septembrie 2019 cu 2,8%, în timp ce în România prețul unui litru la benzină a crescut cu 6,1%, a șaptea cea mai agresivă creștere înregistrată în rândul statelor membre.

În ceea ce privește motorina, ritmul de creștere în România a prețului a fost mult mai redus (0,8%), dar sub media europeană (unde s-a înregistrat o scădere de 1,5%) și cea regională (cu excepția Bulgariei).

Consumatorii români plătesc similar mediei europene și celei regionale în cazul prețurilor fără taxe la benzină și motorină, dar sub acestea în cazul prețurilor de la pompă, cele cu taxe. În cazul motorinei, carburant utilizat preponderent de consumatorii români și de către transportatorii de mărfuri, un litru costa echivalentul a 1,18 euro în septembrie 2019, în timp ce media europeană era de 1,31 euro, iar în țările vecine, un litru de motorină poate fi achiziționat cu sume cuprinse între 1,1 (Bulgaria) și 1,19 euro (Ungaria).

Creșterea inflației a provenit și de la prețurile produselor industriale. Interesant este că pe piața externă prețul a urcat cu 1%, în timp ce pe piața internă creșterea prețurilor este cu 6,2%. Este, după cum se poate vedea, o diferență semnificativă. Cele maimari creșteri de prețuri se înregistrează la producția și furnizarea de energie electrică și termică și gaze. Este posibil ca o cauză a acestei evoluții să fie dată și de Ordonanța 14/2018, dar, în același timp, creșterea prețurilor reflectă și o problemă mai profundă de piață.

România a înregistrat cea mai abruptă creștere a prețurilor din Uniunea Europeană. Datele Eurostat arată că indicele armonizat al prețurilor de consum a fost de 4,1% în august 2018, în timp ce media europeană a fost de 1,4%.

Chiar dacă inflația este înaltă, România se află la aproximativ 48% din media europeană, cel mai redus nivel după cel înregistrat în Bulgaria (46%). De altfel, nivelul prețurilor din România poate fi pus într-un context regional: 54% în Polonia, 59% în Ungaria sau 64% în Republica Cehă. În timp ce în statele din Europa Centrală și de Est au de regulă cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, la polul opus, consumatorii din Luxemburg (141% din media UE), Danemarca (138%), și Irlanda (129%) au cele mai mari prețuri din Uniunea Europeană.

De exemplu, consumatorii bulgari plătesc în general cele mai scăzute prețuri din Europa pentru 9 din cele 11 categorii de bunuri și servicii. În schimb, consumatorii români plătesc cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană pentru produse alimentare și băuturi non-alcoolice (prețuri mai mici cu aproximativ 34 de puncte procentuale față de media comunitară) și în ceea ce privește serviciile legate de petrecerea timpului liber și cultură (prețuri mai mici cu aproximativ 41 puncte procentuale față de medie).

Cele mai mari diferențe în ceea ce privește prețurile plătite de consumatorii români pentru alimente și băuturi non-alcoolice sunt în cazul fructelor, legumelor și cartofilor (prețuri mai mici cu 46,2 puncte procentuale față de media europeană) precum și în cazul produselor de panificație (cu 45% mai ieftine). Alte diferențe semnificative față de media europeană sunt în cazul serviciilor de educație, a serviciilor de sănătate și în ceea ce privește utilitățile publice, energie electrică și gaze naturale.

Există însă și cazuri în care consumatorii români plătesc prețuri similare sau chiar mai mari decât media europeană. Acesta este cazul anumitor bunuri alimentare: uleiuri – 94,5% din media europeană, respectiv lactate și ouă (93%), aparate de uz casnic (92%) și articole de încălțăminte (90%).

Dacă se are în vedere comparația dintre nivelul prețurilor și creșterea PIB pe cap de locuitor se va constata o creștere a puterii de cumpărare. Calculele arată că, în raport de media europeană, prețurile au crescut în România de la 47,7% la 52,2%, în perioada 2010-2018, ceea ce înseamnă o creștere cu 4,5 puncte procentuale. În aceeași perioadă, PIB pe locutor a urcat de la 51% la 64%, cu 13 puncte procentuale. Ceea ce arată o creștere a puterii de cumpărare cu 8,5 puncte. În aceeași perioadă, doar Polonia a reușit dintre statele din regiune o performanță mai bună înregistrând o creștere a puterii de cumpărare cu 9,1 puncte procentuale.

În concluzie, în pofida unei percepții larg întâlnite, România are prețuri mai mici decât media europeană la foarte multe produse, iar puterea de cumpărare a făcut pași înainte în ultimii opt ani. ■

Urmăriți-ne și pe Facebook

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here