Problema cu Israelul: ce vrea și ce poate guvernul Dăncilă

Avem o problemă. Lumea a luat-o în serios pe prim-ministra Viorica Dăncilă atunci când a anunțat mutarea ambasadei României în Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim.

Anunțul, la prima vedere, fără echivoc, a fost făcut la 24 martie în cadrul Conferinţei Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC) care a avut loc în Statele Unite. AIPAC este o organizație evreiască privată, formată din 51 de organizații naționale evreiești și a fost fondată în 1956 cu scopul de a transmite un mesaj unilateral administrației americane.

La puțin timp după ce declarația făcuse înconjurul lumii și generase deja un val de reacții, de la București la Ierusalim și de la Bruxelles la Ramallah, șefa guvernului și-a retractat parțial afirmațiile, spunând că a fost vorba despre opinii personale.

Prea puțin și prea târziu. Declarația fusese deja înțeleasă ca reprezentând poziția guvernului român. Cu toate urmările posibile, inclusiv anularea vizitei la București a regelui Abdullah al II-lea al Iordaniei și amânarea vizitei în Maroc a președintelui Senatului României.

O relație privilegiată

Coaliția instalată la Palatul Victoria în decembrie 2016 a cultivat o relație specială cu Israelul. La 19 aprilie 2018, șeful PSD, Liviu Dragnea, declara că guvernul a adoptat un memorandum prin care se decidea începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. România s-ar fi raliat astfel la decizia anunțată deja de președintele Donald Trump privind mutarea ambasadei.

După intervenția energică a președintelui Iohannis, anunțul a rămas fără obiect – orice mișcare a fost amânată cel puțin până când Ministerul Afacerilor Externe ar fi urmat să prezinte o analiză de oportunități și riscuri. Promisă inițial pentru vara anului trecut, analiza nu a apărut nici acum.

Dar, între timp, în relația cu Israelul, lucrurile au continuat să se miște. La 25 aprilie, prim-ministrul Viorica Dăncilă s-a întâlnit cu prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, în cadrul vizitei oficiale  întreprinse în Israel. Conform comunicatului emis atunci de Palatul Victoria, cei doi șefi de guverne au discutat despre elaborarea de proiecte comune în cercetare, sănătate, telemedicină, inovație antreprenorială pentru domenii high-tech. De asemenea, s-a discutat despre cooperarea în domeniul militar, strategic și al securității cibernetice.

În cadrul unei alte întâlniri între cei doi premieri, în 2 noiembrie, la Varna, Viorica Dăncilă „i-a prezentat omologului israelian modificările legislative realizate în domeniul parteneriatului public- privat, modificări care au sporit atractivitatea mediului investițional românesc”, după cum informa Palatul Victoria.

A urmat, în ianuarie 2019, o nouă vizită, de lucru, întreprinsă de Viorica Dăncilă în Israel și o nouă întâlnire cu premierul Netanyahu. Din nou, s-a discutat despre noile tehnologii, dar și despre cooperarea dintre România și Israel din perspectiva deținerii de către București a Președinției Consiliului Uniunii Europene.

La fiecare dintre aceste întâlniri, a fost invocată organizarea unei reuniuni comune a celor două guverne, dar întâlnirea a fost amânată în mai multe rânduri și nu a mai avut loc până azi.

Fiecare cu miza lui

Pentru Israel, mutarea ambasadei la Ierusalim de către un stat de talia României, membru al Uniunii Europene, ar reprezenta o lovitură politică și de imagine, după ce gestul similar făcut de Washington, în mai anul trecut, nu a fost urmat de prea multe capitale. Guatemala și-a mutat, într-adevăr, ambasada, Honduras a anunțat că dorește același lucru, iar Cehia – că ia în considerare posibilitatea.

Dacă România ar face pasul cu mutarea ambasadei, ar sparge unitatea blocului european în privința spinoasei probleme a Ierusalimului.

În decembrie anul trecut, șefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, l-a refuzat categoric pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu, venit la Bruxelles pentru a le cere europenilor să recunoască Ierusalimul drept capitală a Israelului.

UE își menține poziția potrivit căreia soluția de pace în regiune se bazează pe recunoaşterea a două state, ambele cu capitala la Ierusalim. O „dezertare” a României din „frontul” european ar fi o strălucită ilustrare a politicii unilateraliste, așa cum este promovată de Donald Trump și urmată de Benjamin Netanyahu.

Pentru România, banii israelieni sunt foarte importanți. Coaliția de guvernare se află în căutare febrilă de alternative la finanțările europene. Distanțarea Bucureștiului de Bruxelles și de linia promovată de Berlin și Paris se simte tot mai mult.

Guvernul român respinge toate recomandările europene în privința legilor justiției, în timp ce marile proiecte care ar urma să fie finanțate din fonduri europene stagnează. Construcția pe bani europeni a celor trei spitale regionale a fost amânată, iar guvernul își face planuri legate de parteneriate public-private în privința autostrăzilor. În plus, propunerile germane privind legarea alocării fondurilor de coeziune de respectarea statului de drept îngrijorează Bucureștiul.

O infuzie substanțială de investiții israeliene ar da Bruxelles-ului semnalul că, la o adică, România se poate descurca și singură. Bucureștiul așteaptă parteneriate și din bogatele monarhii petroliere din Golf, unde, de asemenea, premierul Dăncilă a întreprins vizite. Acum, odată cu reiterarea anunțului privind mutarea ambasadei la Ierusalim, nu se știe care va fi reacția acestor state.

În orice caz, până acum, Bucureștiul nu a dat startul niciunui mare proiect de parteneriat public-privat și infuzia financiară israeliană se lasă așteptată.

Dacă șefa guvernului român și-a propus cumva ca prin declarația din Statele Unite să recâștige interesul Israelului, atunci demersul a avut viață scurtă. După euforia inițială, israelienii au înțeles și ei că, în România, primul ministru nu are nicio putere în privința mutării unei ambasade. Aceasta este, în cele din urmă, atribuția președintelui.

Caruselul declarațiilor

Viorica Dăncilă la Conferința AIPAC

„După cum știm, președintele Donald Trump a deschis ambasada Statelor Unite la Ierusalim. Acest pas admirabil și curajos ne-a impresionat pe mine, Guvernul meu și poporul român. Sunt încântată să anunț astăzi, în fața audienței AIPAC, că după finalizarea analizei de către toți actorii constituționali implicați în procesul decizional din țara mea și în deplin consens, eu, ca prim-ministru al României, și Guvernul pe care-l conduc vom muta ambasada României la Ierusalim, capitala Israelului”.

Comunicat al Administrației Prezidențiale

„Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, consideră că, prin declarațiile susținute astăzi referitoare la mutarea Ambasadei României la Ierusalim, Prim-ministrul Viorica Dăncilă demonstrează, încă o dată, totala sa ignoranță în domeniul politicii externe și în ceea ce privește luarea unor decizii importante ale statului român. (…) Decizia mutării Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim va avea loc numai după finalizarea analizei care se desfășoară în prezent și doar cu avizul tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniul politicii externe și al securității naționale.(…) Administrația Prezidențială nu a primit până în prezent analiza care a fost anunțată în repetate rânduri de Guvern.”

Felicitări de la Netanyahu

„O felicit pe prietena mea, premierul României Viorica Dăncilă, pentru anunţul făcut la AIPAC potrivit căruia va acţiona pentru finalizarea procedurilor necesare pentru a deschide ambasada României la Ierusalim.” (pe Twitter)

Viorica Dăncilă revine…

„În discursul meu am vorbit despre mutarea ambasadei la Ierusalim, dar am spus, am formulat într-un mod corect, am spus că trebuie să îndeplinim toţi paşii constituţionali, nu am spus eu voi muta ambasada, am spus că trebuie să respectăm Constituţia. De aceea cred că declaraţia preşedintelui şi modul în care s-a exprimat preşedintele, vorbind despre ignoranţă, despre faptul că nu se ştiu paşii de către premierul României, nu a făcut decât să mă dezamăgească pentru că eu am avut o abordare corectă. Şi am luat în calcul faptul că Constituţia trebuie respectată, că opinia mea este că trebuie să facem acest pas asta este altceva, dar este o opinie personală, important este să respectăm Constituţia României”

Fuad Kokaly , ambasadorul palestinian la București

România nu are o politică externă clară și coerentă. România a fost, în trecut, un mediator în Orientul Mijlociu. Și a jucat un rol benefic în procesul de pace dintre Israel și Egipt. Dar și în alte ocazii. Yasser Arafat a venit aici. România a fost un jucător important în Orientul Mijlociu. Dar în aceste zile nu mai prezintă interes pentru conflictul din Orientul Mijlociu.

Comentarii