Problema Franței cu antisemitismul

Actele antisemite au crescut cu 74% în Franţa, în cursul anului trecut, a informat ministrul francez de interne, Christophe Castaner, după mai multe gesturi, împotriva evreilor, care au avut loc recent la Paris şi la periferia capitalei, relatează Agerpres, citând o depeșă AFP.

„Antisemitismul se răspândeşte ca o otravă”, a declarat Christophe Castaner la Sainte-Geneviève-des-Bois, la sud de Paris, unde un copac ce fusese plantat în memoria lui Ilan Halimi, tânăr evreu ucis în 2006, a fost distrus. Copacul purtând fotografia tânărului ucis a fost tăiat cu fierăstrăul la bază.

Răpit la 21 ianuarie 2006 de criminali autoproclamaţi „gaşcă de barbari”, Ilan Halimi, 23 de ani, a fost descoperit în agonie după trei săptămâni de tortură în apropierea gării din Sainte-Geneviève-des-Bois, la 13 februarie. El a murit în timp ce era transportat la spital, reaminteşte AFP. 

Acţiunile antisemite au crescut de la 311 în 2017 la 541 anul trecut, a precizat ministrul de interne pentru AFP.

„Atacând un cult, atacând memoria lui Ilan Halimi, este atacată Republica”, a afirmat ministrul foarte emoţionat, referindu-se, de asemenea, la „atacurile a căror ţintă au fost bisericile catolice”.

„În faţa vânturilor nefaste ale antisemitismului, ţara va sta unită. Este onoarea sa, este datoria sa”, a scris pe Twitter, la rândul său, secretarul de stat din Ministerul de Interne, Laurent Nunez.

Primul copac a fost plantat în 2006, anul morţii tânărului sechestrat şi torturat la periferia capitalei, iar al doilea, pentru a zecea comemorare a sa.
Tăierea copacului plantat în memoria tânărului evreu ucis în 2006 vine la puține zile de la un alt episod, îndelung dezbătut în presa franceză și pe rețelele de socializare. Sâmbătă, în timp ce pe străzile Parisului se desfășura cel de-al treisprezecelea protest al mișcării „Vestelor galbene”, s-a putut observa că pe vitrina unui restaurant aparținând rețelei Bagelstein fusese scris, cu vopsea galbenă, cuvântul „JUDEN”.

Gestul readuce în memorie o perioadă neagră a istoriei, când, în Germania anilor 1930, autoritățile naziste au încurajat boicotarea întreprinderilor evreiești și a profesiilor liberale practicate de evrei.

Numeroase inscripții de acest gen apăreau atunci pe proprietățile deținute de evrei, cu îndemnuri la boicot și distrugere. Nu poate fi uitată nici Kristallnacht, noaptea din 9-10 noiembrie 1938, în cursul căreia au fost distruse sinagogi și jefuite magazine.

Mulți utilizatori ai rețelelor sociale au acuzat imediat „Vestele galbene” pentru acest gest. În replică, susținători ai mișcării au afirmat că este vorba despre „fake news”, întrucât coloana de manifestanți nu a trecut pe strada unde se găsește restaurantul în cauză. Primăria Parisului a reacționat, la rândul ei, precizând că, în actualul stadiu al anchetei, nu există vreo dovadă a unei legături între inscripție și „Vestele galbene”.

Totuși, purtătorul de cuvânt al guvernului, Benjamin Griveaux, care și-a manifestat duminică indignarea pe Twitter, a făcut, indirect, o legătură între proteste și inscripția antisemită.

„Cuvântul «Juden» scris pe fereastra unui restaurant Bagelstein – cel mai cras antisemitism pe străzile Orașului-Lumină. Încercarea de incendiere a casei lui Richard Ferrand (președintele Adunării Naționale), atac împotriva Adunării Naționale și, acum, acte antisemite. Nu vom da înapoi niciodată, niciodată”, a spus oficialul pe Twitter.

Tot zilele trecute, s-au descoperit la Paris svastici desenate cu vopsea pe două portrete ale lui Simone Veil, supraviețuitoare a Holocaustului și primul președinte al Parlamentului European. La 1 iulie 2018, Simone Veil a fost adusă sub cupola Panthéonului, în cadrul unei ceremonii în care memoria i-a fost omagiată de către președintele Emmanuel Macron.

Franța se confruntă de mai mult timp cu un antisemitism venit dinspre fundamentalismul islamic, cel mai cunoscut episod fiind cel al atentatului de la magazinul Hyper Cacher, din ianuarie 2015. În același timp, se poate observa o înmulțire a mesajelor antisemite pe fondul creșterii nemulțumirii sociale și al radicalizării protestelor, care vizează tot mai adesea simboluri ale republicii, dar și ale reușitei financiare. 

Comentarii

Ovidiu Nahoi
Ovidiu Nahoi, jurnalist român, este redactor șef al Radio France Internationale România. Și-a început cariera în 1990 în cadrul primului post de radio independent din România, Unifan/Uniplus, ca prezentator și redactor de știri.