Când România a optat pentru proiectul european – asta se întâmpla demult, în primii ani de libertate, căci Bucureștiul depunea cererea de aderare în 1995 – au existat două direcții majore menite a scoate țara din ruină și a o moderniza. Prima: banii. Fondurile europene reprezentau unica resursă imaginabilă pentru a dezvolta România. A doua: bunele practici. Nu doar banii erau importanți, ci și importul de bună guvernare, de la administrație la justiție și moravuri politice. A reușit?

La 11 ani de la aderare, rezultatele României sunt ca un pahar pe jumătate. Pe jumătate plin, fiindcă în România au intrat circa 30 de miliarde de euro, cel mai mare influx financiar pe care această țară l-a cunoscut în istoria ei. Grație acestor bani, România este astăzi cu mult schimbată în bine față de acum un deceniu, chiar dacă a fost nevoită – și ea – să traverseze criza globală. Pe de altă parte, calitatea actului administrativ a crescut – să ne aducem aminte doar de primăriile și administrațiile financiare de acum 10 ani! – și au fost făcute progrese semnificative în lupta împotriva corupției, recunoscute de partenerii europeni.

Și totuși, paharul este pe jumătate gol. România nu a reușit să facă străpungerea așteptată spre dezvoltare, regiunile au crescut în mod diferit și discrepanțele au crescut în loc să se atenueze, nu s-au finalizat marile proiecte de infrastructură așteptate, iar progresele în lupta anticorupție par să nu fie ireversibile.

Cu puține luni înainte de a prelua, în premieră, președinția Consiliului Uniunii, țara pare înțepenită în drumul pe care încă îl mai are de parcurs spre inima Europei. Și tocmai pe liniile esențiale: banii și bunele practici.

Când nu mai merge negarea realității

Când sunt criticați pentru aceste stagnări sau chiar pentru pașii înapoi, guvernanții social-democrați de la București se situează pe o poziție de negare a realității. Pentru ei, totul este în regulă, economia crește vertiginos, salariile se măresc, oamenii susțin entuziaști guvernul și România este oricum cea mai europeană dintre țările europene. Iar criticile sunt rezultatul necunoașterii realităților românești în instituțiile europene și al unei campanii de dezinformare duse deopotrivă de opoziție, de organizațiile neguvernamentale și de agenți străini.

Dar începând din această săptămână, nimic nu mai poate fi ascuns. Iar lovitura a venit chiar din propria familie politică, într-o zi care nu anunța nimic spectaculos. Căci nu mare lucru se întâmplă, de obicei, la „Săptămâna regiunilor” ce se organizează cu regularitate la Bruxelles.

Românii vin și ei să arate cum lucrează la ei în țară banii europeni. Se organizează conferințe, seminare și – pentru că altfel nu se poate – degustări de produse tradiționale. Dar poate că unora le-a rămas sarmaua-n gât după ce comisara pentru politică regională, social-democrata Corina Crețu, a criticat dur guvernul social-democrat de la București.

Cine s-ar fi așteptat? Un reporter al Radio Iași a întrebat-o pe Corina Crețu despre problema care doare prin părțile locului, și anume autostrada spre Transilvania. Atât i-a trebuit comisarei, care se pare că ținuse prea mult în ea, dar de data aceasta n-a mai rezistat. Și încă se mai vorbește printre ziariștii martori la eveniment că răspunsul la întrebare a durat vreo 13 minute.

„Vă anunț public că nu mai accept insultele din partea Guvernului României față de munca pe care o fac. (…) Nu înțeleg această tensiune care s-a creat între mine și guvern spunând lucrurilor pe nume. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură, dar nu avem proiecte.”

Comisara s-a referit exact la proiectul autostrăzii Iași-Târgu Mureș. Spre nemulțumirea Corinei Crețu, Bucureștiul a decis recent ca tronsonul Târgu Neamț-Iași să fie realizat în parteneriat public-privat, cu toate că există bani europeni pentru asta.

„Este o prioritate a Comisiei Europene, și o spun cu toată sinceritatea, de aici, de pe podiumul Comisiei Europene! Trebuie să completăm proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova, de Europa Centrală și de Est. Avem bani pentru studii de fezabilitate, nu avem însă nicio solicitare pentru aceste studii de fezabilitate. (…) Putem face acest studiu de fezabilitate până în 2020-2021 și să înceapă construcția, cred că am face un pas înainte și ar fi un pas important. Din păcate, am văzut că în ședința de guvern Guvernul a anunțat că vrea să facă această autostradă pe sistemul parteneriat public-privat”, a spus Corina Crețu.

Ea a atras atenția că a făcut eforturi foarte mari pentru creșterea gradului de absorbție, că a fazat foarte multe proiecte, în valoare de 3 miliarde de euro. „Practic am degrevat bugetul național de 3 miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduți”, ajungându-se astfel la o rată de absorbție pentru perioada 2007-2013 de peste 90% în condițiile în care, atunci când a preluat mandatul de comisar european, aceasta era de doar 50%. „S-au pierdut 2 miliarde de euro, din păcate în domeniul cel mai vulnerabil și cel mai necesar pentru România, cel al transporturilor. Pentru perioada 2014-2020 facem eforturi supraomenești să evităm dezangajările de fonduri”, a avertizat Corina Crețu.

A vorbit comisara în nume propriu?

Comisara a spus că acum există în analiza Comisiei un singur proiect major, metroul Otopeni-Gara de Nord. „În rest așteptăm Craiova-Pitești, Târgu Mureș-Iași, Podul de la Brăila. Autoritățile române sunt cele care au solicitat schimbarea programului de infrastructură mare, dânșii ne-au dat niște deadline-uri care au fost deja depășite cu mult, la metrou s-au angajat sub semnătură că vor depune în decembrie 2017 acest proiect de metrou, ne aflăm în noiembrie 2018 și nu-l avem depus la finanțare. Din partea noastră există toată disponibilitatea, dar atâta vreme cât nu avem proiecte nu avem ce analiza și nu avem deci ce cofinanța”, s-a plâns Corina Crețu, ridicând din umeri.

Șoc și groază la Palatul Victoria, mai ales din cauza intensității criticilor. De mult nu s-a mai auzit un ton atât de apăsat la adresa Guvernului din partea unui comisar european, cu atât mai puțin din partea unuia român și, culmea, din aceeași familie politică.

De data aceasta nu mai este interesul PPE de a lovi în grupul socialist, așa cum a motivat PSD criticile din Parlamentul European. Nu mai sunt nici ONG-urile, nu mai e nici Soros.

În mediile europene se știe un lucru: un comisar european nu vorbește în nume personal nici măcar atunci când pretinde că vorbește în nume personal. Dintre toate instituțiile europene, Comisia este cea cu regimul cel mai sever când vine vorba de comunicare publică.

Criticile Corinei Crețu reflectă mai mult decât o îngrijorare a Comisiei, ci de-a dreptul o nervozitate. Dacă responsabila pentru Politică Regională (cea mai importantă politică a Uniunii Europene, alături de agricultură) se exprimă astfel, înseamnă că România are o mare problemă la Bruxelles.

Neîncredere și în dosarul justiției

Prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, i-a transmis, joi, 4 octombrie, o scrisoare prim-ministrului Viorica Dăncilă, în care îi cere lămuriri cu privire la modificarea codurilor penale, un răspuns fiind așteptat până la începutul lunii noiembrie, au declarat surse politice pentru Mediafax.

Scrisoarea are 18 întrebări, care fac referire la modul în care sunt schimbate Codul penal și Codul de procedură penală, și vine în contextul în care prim-vicepreședintelui CE i s-a cerut de către premierul Dăncilă să spună punctual care sunt îngrijorările cu privire la legile din domeniul penal.

Sursele citate susțin că Viorica Dăncilă trebuie să dea un răspuns până în data de 1 noiembrie.

„Comisia urmărește cu atenție evoluțiile din România, în mod particular evoluțiile legislative privind legile justiției și legile pentru Codul de procedură penală și Codul penal. Analizăm amendamentele în ceea ce privește conformitatea lor cu legislația UE și am trimis întrebări detaliate și precise autorităților române în privința acestor chestiuni”, se arată într-un răspuns al purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, pentru Mediafax.

Potrivit surselor politice, printre întrebări se află și cele legate de modalitatea de implementare a mai multor directive europene, care se referă la prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității, combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal.

Și un alt semnal de la Bruxelles: guvernele fostelor țări comuniste se vor confrunta cu presiuni din ce în ce mai mari privind accesarea fondurilor comunitare dacă nu vor respecta independența justiției. Acesta a fost avertismentul lansat la începutul acestei săptămâni de vicepreședintele Comisiei Europene Maros Sefcovic, comisar european pentru Uniunea Energetică, relatează Reuters, citată de Mediafax.

Slovacul Maros Sefcovic, care și-a anunțat candidatura în cadrul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D) pentru postul de președinte al Comisiei Europene, a atras atenția că statele care beneficiază de finanțare UE, în principal cele est-europene, trebuie să se aștepte din partea țărilor vestice la condiții mai stricte legate de respectarea standardelor comunitare.

Maros Sefcovic a notat că există deja propuneri privind condiționarea finanțării UE de respectarea normelor statului de drept. „Dacă vrei să poți cheltui banii contribuabililor europeni, atunci trebuie să existe garanții sută la sută că tranzacțiile sunt supravegheate adecvat – că există instanțe judiciare independente, auditori independenți și un sistem judiciar independent care să verifice modul în care sunt cheltuiți banii”, a declarat Maros Sefcovic pentru agenția Reuters, citată de Mediafax.

Repere europene pentru România

– Președintele Klaus Iohannis va susține la 23 octombrie un discurs privind viitorul Europei în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, în cadrul unei serii de dezbateri

– Parlamentul European ar putea vota în prima săptămână din noiembrie o rezoluție privind situația justiției din România. Votul pentru rezoluție era programat pentru 23 octombrie, însă se suprapunea cu discursul președintelui Iohannis în plenul PE.

– La începutul lunii ianuarie, este posibil ca șeful guvernului de la București să prezinte în fața Parlamentului European prioritățile președinției României la Consiliul Uniunii.

– La 9 mai 2019, orașul Sibiu va găzdui summitul informal al șefilor de state și de guverne, în care se așteaptă trasarea viitoarelor direcții pentru consolidarea proiectului european.