Problema noastră cu Uniunea Europeană (nu, nu e doamna Dăncilă)

Presa de la Belgrad a transmis că solicitarea de extrădare a lui Sebastian Ghiţă, formulată de Ministerul Justiției din România, a fost respinsă de Înalta Curte din Serbia.

62
5 minute de lectură

Uitați de gafele premierului Viorica Dăncilă. Altele sunt marile probleme când vine vorba despre poziționarea noastră în cadrul Uniunii Europene.

Iar cea mai recentă vine dinspre țara vecină, Serbia, după ce presa de la Belgrad a transmis că solicitarea de extrădare formulată de Ministerul Justiției din România a fost respinsă de Înalta Curte din Serbia.

Curtea din Serbia a reținut că, în luna iunie, prin decizia Direcției pentru Azil a Ministerului sârb de Interne, Sebastian Ghiță a devenit eligibil pentru azil în Serbia, „din cauza acțiunilor de persecutare la care a fost supus în țara de origine ca reacție la exprimarea opiniilor politice”, informa agenția oficială sârbă de presă, preluată de Mediafax.

Bucureștiul urmează să preia președinția Consiliului Uniunii, la 1 ianuarie 2019, iar extinderea către Balcanii de Vest reprezintă o temă importantă pe agenda europeană. Comisia poartă negocierile în numele Consiliului și aici întrebarea este cum se va poziționa România în acest proces.

Va admite poziția Belgradului, potrivit căreia România își persecută un cetățean din cauza opiniilor sale politice? În această situație, Bucureștiul poate slăbi tocmai poziția de negociere a Uniunii Europene – cum să ceri unui stat candidat să respecte normele statului de drept și să garanteze drepturile fundamentale când, iată, tocmai un stat membru nu atinge astfel de standarde? România pare o verigă slabă în acest proces.

Desigur, Bucureștiul are și varianta de a spune că, atâta timp cât Serbia consideră că un membru al clubului european comite abuzuri asupra cetățenilor săi, atunci nu vede vreun motiv pentru care statul candidat ar mai vrea să adere la un asemenea club.

România chiar are posibilitatea de a bloca procesul de negociere a aderării Serbiei (așa cum a fost, în 2012, pe punctul de a bloca deschiderea negocierilor de aderare, din cauza politicii sârbe în privința minorităților). Deocamdată însă, poziția Bucureștiului nu este clară, cu atât mai mult cu cât la mijloc se află un membru al principalului partid al coaliției de guvernare. Iar discursul oficial al acestui partid chiar acesta este: în România, „statul paralel” comite abuzuri la adresa cetățenilor.

Și, pentru că tot ne aflăm la capitolul justiție, procesul de numire a procurorului-șef DNA ridică la rândul său o problemă legată de Uniunea Europeană. În rapoartele MCV din ultimul deceniu, Comisia a insistat mereu asupra importanței unui proces în afara oricăror ingerințe de ordin politic.

Or, amânarea de către ministrul Justiției, Tudorel Toader, a numirii noului șef al DNA pare să fi fost făcută tocmai în așteptarea intrării în vigoare a noii legi, care întărește exact rolul executivului. Deci mai multă politizare în loc de mai puțină. Semnalul către Bruxelles este că recomandările Comisiei au tot mai puțină relevanță la București.

România este o verigă slabă la nivel european și în privința luptei împotriva spălării banilor. O spune chiar Věra Jourová, comisarul pentru justiție, în contextul chemării României în fața Curții Europene de Justiție (alături de Grecia) pentru netranspunerea directivei europene pe această temă.

„Nu putem lăsa nicio țară din UE să devină veriga slabă. Banii spălați într-o țară pot fi – și adesea chiar sunt – folosiți pentru a comite infracțiuni în altă țară”, a spus comisarul european.

Apoi, Bruxelles-ul a lansat numeroase atenționări la adresa României și în privința întârzierii depunerii de proiecte majore pentru finanțarea prin Politica de Coeziune, în exercițiul 2014-2020.

În mai, comisarul european Corina Crețu se plângea, la Bacău, că Bucureștiul nu depusese niciun proiect major de infrastructură pentru zona Moldovei, cea mai rămasă în urmă din acest punct de vedere.

Tocmai avusese loc un raid auto, din județele Moldovei către București, în sprijinul construirii unei autostrăzi care să lege Moldova de vestul țării.

Iar Corina Crețu numai că nu s-a rugat de guvernul de la București să-i ceară bani europeni pentru construcția autostrăzii Târgu Mureș-Iași.

Entuziasmul autorităților în privința finanțărilor europene pare să fi scăzut însă, din cauza prea numeroaselor condiționalități, dar și din cauza stricteții cu care sunt reglementate achizițiile publice. Fondurile chinezești, dar mai ales cele din bugetul statului apar cu mult mai atractive în momentul de față.

Guvernul de la București se pregătește însă, intens, să lanseze, în septembrie, referendumul privind introducerea în Constituția României a principiului potrivit căruia căsătoria reprezintă uniunea dintre bărbat și femeie. Deși definiția este cuprinsă în Codul civil, Coaliția pentru Familie, organizația care a inițiat modificarea constituțională, vrea mai mult. Iar agenda organizației este mai largă, mergând până la eliminarea educației parentale. Nimic nu arată că lucrurile se pot opri aici în eventualitatea unui succes al referendumului și că nu vor fi forțate alte reglementări în spirit iliberal.

Iar acțiunea Poliției în cazul mașinii cu numere de înmatriculare ce conțineau un mesaj injurios la adresa PSD reprezintă, totuși, un semn al unui anumit arbitrar motivat politic.

Oficial, România declară că este gata să se alăture nucleului dur al Uniunii Europene, reprezentat de Franța și Germania. Practic însă, România dă tot mai multe semne că se transformă într-un stat tot mai obtuz și eurodezabuzat.

Pe lângă toate acestea, o șefă a guvernului care uită numele capitalei statului în care se află chiar că nu mai înseamnă mare lucru.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele