Producția de miere din România scade de la an la an. Două sunt cauzele principale pentru declinul înregistrat. Condițiile meteo, care în ultimii ani au bulversat întregul ecosistem, dar și utilizarea pesticidelor în agricultură. Și anul acesta, producția de miere este mai mică cu 35-40%, cea mai accentuată scădere fiind înregistrată la mierea polifloră.

„Seceta și ploile au afectat culturile și implicit și producția de miere. Au fost probleme la rapiță și nici la floarea-soarelui lucrurile nu stau foarte bine. Anul acesta, producția totală de miere va fi realizată în proporție de 60-65%”, a declarat pentru Reporter Global președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea. Scăderile de producții sunt de 30-40% în sud, iar în Moldova situația este mult mai dramatică, înregistrându-se o scădere de până la 70%. Cu toate acestea, prețurile se mențin la nivelul celor de anul trecut.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins în 2015 un vârf de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel național, sunt înregistrați în jur de 40.000 de apicultori. Jumătate din producția de miere românească ajunge pe mesele occidentalilor, în Israel sau China. „Din păcate, cantitățile mari de miere de proastă calitate din magazine pun românii în situația de a nu avea de unde alege. Este atât de multă miere făcută din diverse amestecuri, încât mierea noastră de calitate excepțională nu mai are loc pe rafturile magazinelor”, declară Ioan Fetea.

Apicultorii așteaptă ajutorul de minimis

Un ajutor important pentru crescătorii de albine este Programul Național Apicol (PNA). Pentru exercițiul financiar 2018 sunt alocate 33.399.000 de lei și cererile s-au depus până la 1 august, iar pentru anul 2019, 33.399.000 de lei. Comisia Europeană participă la finanțarea acțiunilor din PNA cu 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare acțiune accesată, excluzând TVA. Plățile aferente anului 2018 se efectuează la cursul de schimb de 4,6585 lei/euro stabilit de Banca Centrala Europeana (BCE) la data de 29 decembrie. Acțiunile finanțate prin PNA Asistență tehnică pentru apicultori și organizațiile de apicultori, combaterea agresorilor și a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei, raționalizarea transhumanței, măsuri de sprijinire a laboratoarelor de analiză a produselor apicole cu scopul de a-i ajuta pe apicultori să-și comercializeze și să-și valorifice produsele, măsuri de asistență pentru repopularea șeptelului apicol din Uniune.

Un alt sprijin mult așteptat este acordarea, începând de anul viitor, a unui ajutor de minimis de 50 de lei/familia de albine. „Este un balon de oxigen bine-venit. Există deja un proiect în acest sens. Sperăm că se va ajunge și la punerea lui în practică”, declară președintele ACA.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins, în anul 2015 un vârf de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel național, sunt înregistrați în jur de 40.000 de apicultori.

Chiar dacă în ultimii ani a înregistrat o creștere, consumul de miere convențională în România se situează, în prezent, la 600-700 de grame/an pe cap de locuitor, de două-trei ori mai puțin decât în țările dezvoltate, iar din totalul producției naționale, 5% aparține apicultorilor certificați ecologic sau în curs de conversie. Potrivit datelor Asociației Crescătorilor de Albine, în ultimii trei-patru ani, consumul de miere, în România, a înregistrat o creștere de 15%, însă de 3-4 ori mai puțin comparativ cu 1,5 kilograme în Olanda și Belgia, cele două kilograme consumate în Germania și chiar trei kilograme în țările nordice.

Pesticidele, ucigașul albinelor

O problemă gravă cu care se confruntă apicultorii este scăderea populațiilor de albine din cauza pesticidelor. Uniunea Europeană a rezolvat parțial această problemă. O clasă de pesticide, care pune în pericol viața albinelor, dar și a întregul ecosistem, a fost interzisă în urma dovezilor tot mai evidente că există o legătură între moartea albinelor și aceste chimicale. Este vorba de neonicotinoide.

Neonicotinoidele (numite și neonice), cea mai popular clasă de pesticide, acoperă semințele care sunt semănate pentru a le proteja. Când semințele germinează, pesticidul se răspândește pe întreaga plantă, protejând-o complet de dăunători. Din păcate, substanța se răspândește și în polen și nectar, unde poate fi absorbită de albine.

Multe studii au legat aceste pesticide de colapsul coloniilor de albine, dar și de un declin al păsărilor, datorită reducerii populațiilor de insecte. Producătorii de pesticide au contestat studiile, spunând că acestea sunt incoerente și nerealiste.

Un raport publicat anul acesta în luna martie de Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (EFSA) a constatat că majoritatea daunelor nu vin neapărat direct din polen și nectar, ci, mai degrabă, prin contaminarea solului și a apei secundare. Pesticidele se răspândesc în întregul ecosistem, unde provoacă daune pe scară largă.

Deși au existat unele variații în studiu, rezultatele au fost suficient de convingătoare pentru a susține o interzicere totală a acestor pesticide.

„Există variații în concluzii, datorită unor factori ca speciile de albine, utilizarea intenționată a pesticidului și calea de exprimare”, a declarat Jose Tarazona, șeful unității de pesticide a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară. „Au fost identificate unele riscuri scăzute, dar, în general, riscul pentru cele trei tipuri de albine pe care le-am evaluat este confirmat”, adaugă acesta.

Studiul a analizat doar impactul a trei neonicotinoide – clothianidin, imidacloprid și thiamethoxam –, toate fiind interzise în Uniunea Europeană. Chiar și așa, ele încă sunt permise în alte părți ale lumii, inclusiv în Statele Unite.

În România, este permisă utilizarea neonicotinoidelor. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, a transmis, la finalul lunii martie, o notă de informare prin care se confirmă derogarea cu privire la utilizarea substanțelor neonicotinoide la tratarea semințelor de porumb și floarea-soarelui și după data de 15 aprilie.

Principalele țări în care se exportă miere:

Sursa: INS și ANV