PSD cedează primul loc liberalilor: sondaj

BRUSSELS, BELGIUM - APRIL 09: Commuters shelter from the rain under umbrellas as they walk past the European Parliament on April 09, 2019 in Brussels, Belgium. British Prime Minister Theresa May will return to Brussels on April 10 for the

Estimările rezultatelor la europarlamentare, așa cum au fost publicate de Parlamentul European, situează Partidul Social Democrat (PSD) pentru prima oară pe locul al doilea, după Partidul Național Liberal (PNL). Sigur, trebuie precizat că sondajul nu este efectuat de parlament, ci este vorba de o medie a unor sondaje naționale realizată pentru Bruxelles de Kantar.

În aproximativ două săptămâni și înainte de campania electorală propriu-zisă, PSD pierde, potrivit estimărilor, șapte procente și jumătate și coboară pe locul al doilea. PNL, în schimb, nu crește decât cu jumătate de procent. Așadar, inversarea locurilor pe podium nu se datorează atât creșterii liberalilor, cât, în mod evident, scăderii social-democraților. Se confirmă, iată, încă o dată practica electorală deja tradițională la români: votul negativ.

Paradoxuri

De altfel, tendința ilustrează o percepție care începe să se contureze în rândul publicului. Pe de o parte, mitingurile PSD prin țară sunt, dincolo de masele care scandează și aplaudă, prilej de scene deloc măgulitoare, mai ales pentru Liviu Dragnea. Desigur, susținătorii sunt numeroși, la fiecare miting i se cere să candideze la președinție, doar că mai peste tot se înregistrează defecțiuni. Mai peste tot, are parte de primiri cu proteste, pe care regia organizatorilor, cu fanfare sau boxe date la maximum, nu reușește să le ascundă. Liviu Dragnea pare să nu admită nicio critică sau îndoială, iar atunci când cineva se manifestă în acest sens, are parte de răbufniri dure, de tipul celei de la Suceava, când un „Nimic” a ridicat glasul. Acest soi de agresivitate e văzută de unii ca un semn de putere și autoritate, dar pentru alții trădează frică și slăbiciune. Surprinzător poate, defecțiunile majore s-au produs în turneul din Moldova, în mod obișnuit fieful PSD. E drept că nici Suceava și nici Iașiul nu mai sunt chiar în totalitate ceea ce au fost cândva pentru social-democrați, dar chiar și în aceste condiții, semnalul nu e dintre cele mai încurajatoare.

Pe de altă parte, liberalii mai mult nu se văd. Sunt și ei prin țară, se luptă mai mult cu Liviu Dragnea și PSD-ul decât vorbesc despre Europa. Locomotiva pusă de Ludovic Orban pe șine în persoana lui Rareș Bogdan nu dă, deocamdată, semne speciale de reușită. Mai degrabă defilează cu toții sub stindardul președintelui Klaus Iohannis și trag cu ochiul la referendum. De acolo de unde le poate veni o gură de oxigen serioasă. Dar nimic nu e sigur nici în această privință.

Ceva mai mult a crescut Alianța 2020 USR-PLUS, cu trei procente și jumătate, ceea ce o aduce la mai puțin de patru procente de PSD. Deși nu a fost lipsit de controverse și stângăcii, ba chiar de gafe, începutul bătăliei electorale pentru cea mai nouă formațiune-candidată la europarlamentare pare făcut cu dreptul. Extrem de activi inclusiv on-line, Barna, Cioloș&co. „trollează” aparițiile adversarilor și taxează orice declarație cu potențial dinspre Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă.

Cele două partide desprinse din PNL și PSD, ALDE și, respectiv Pro România, sunt în creștere fiecare cu aproximativ două procente.

ALDE este într-o ofensivă susținută în teritoriu și se delimitează fin de partenerii de coaliție.

Pro România se afișează cu toate atuurile PSD, dar cu soluții la toate zonele criticabile la partidul-mamă. Un fel de PSD declarat modern și extrem de proeuropean, cam așa se configurează Pro România.

UDMR este constantă, la limita pragului electoral, la fel ca PMP, sub prag. Apelul lui Traian Băsescu la propriul electorat – „N-am pierdut nicio bătălie politică, vă rog să mă ajutaţi să nu o pierd pe ultima” –, cu accente patetice, se dovedește pe deplin îndreptățit. Deocamdată, căpitanul Traian Băsescu nu pare să impresioneze, iar biruința PMP, înainte de campania electorală, cel puțin, este cât se poate de incertă.

Listele scurte

Așa cum se configurează momentan intențiile de vot, candidații încep să își facă socotelile. Astfel, PNL ar trimite în Parlamentul european cam nouă persoane. Asta ar însemna că lista s-ar închide cu Cristian Bușoi. PSD-ului i-ar reveni opt locuri, ceea ce i-ar lăsa pe dinafară și pe Victor Negrescu, și pe ministrul demisionar de la Românii de pretutindeni, Natalia Intotero. Alianța USR-PLUS ar merge la Bruxelles cam cu 6 eurodeputați. ALDE și Pro România ar câștiga cam câte patru locuri. În aceste condiții, vicepreședintele ALDE Varujan Vosganian riscă să rămână acasă. La Pro România, dacă Victor Ponta decide să meargă în legislativul european, fostul premier moldovean Iurie Leancă ar fi ultimul care prinde un loc de eurodeputat.

PNL stagnează, PSD scade

Dinamica procentajelor este extrem de importantă: dacă liberalii nu fac cine știe ce progrese, social-democrații s-au instalat pe o pantă descendentă. Mai mult, PSD este practic singurul partid care coboară în estimările privind intențiile de vot. Este și singura formațiune care are un decalaj atât de mare, de mai bine de șapte procente față de estimările anterioare. Desigur, campania nici nu a început, multe se pot întâmpla. Capacitatea de mobilizare la referendumul pe justiție convocat de președinte e o necunoscută și poate juca un rol important într-o direcție sau alta. Sigur, deocamdată e vorba de estimări și de un tablou cu care partidele se aliniază la startul campaniei. Pot apărea surprize, clasamentele se pot schimba. Parlamentul european vorbește despre aceste sondaje ca despre „un exercițiu estimativ de alocare a viitoarelor mandate”, pe baza unor cercetări ale unor institute din fiecare țară, colectate și prelucrate de Kantar Public. Rămâne totuși interesantă plasarea PNL pe primul loc, mai degrabă pe fondul căderii semnificative a PSD.

Comentarii




Roxana Zamfirescu
Roxana Zamfirescu este jurnalist senior la Televiziunea Română, unde coordonează secția Politic a Știrilor TVR. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, și-a început cariera la Radio Delta RFI, apoi a optat pentru televiziune. Este specializată pe știri politice, dar realizează și materiale din alte domenii, moderează emisiuni sau participă la ele în calitate de comentator. Este colaborator al canalului francez TV5 pentru România.